Ti prim ani dl secul passà, canche l turism te Gherdëina fova te si plën svilup, univel adalerch te Gherdëina – sciche nce ncueicundì – persones che se nteressova dl raion per rejons sportives (i arpizadëures), per rejons de stude o bel scëmpl per se goder la belëza dla cuntreda y fé i seniëures. Danter chëstes fovel nce la scritëura americana, nsenianta, biologa y fotografa Magaret Morley.

Dl 1909 àla dat ora n pitl liber per sculeies dal titul Donkey John of the Toy Valley. L se trata dla storia de n tel mënder, „l pitl Giuani dai musciac dla valeda dla chiena“ – chëla valeda, scrijova Morley, „che ie n cianton nteressant dl mond, ulache duta la jënt zipla y ulache l vën fat trueps de chi juesc de lën, che àn tan gën canche fan pitli.“ Ma nce n luech – nsci scrij for Morley – „ulache i abitanc ie l sëul rest de n popul che rejona danter ëiles na rujeneda particulera.“
L pitl mut prutagonist dla storia, John Hofer, ie n paster che viv sun n mesc te Gherdëina, povester sa Bula. Sciche i autri mutons de si età ulëssel mparé a ziplé y deventé n di o l auter n marcadënt de chiena. Scebën che l ne à (alincontra de duc i autri tla valeda) degun talënt particuler per l artejanat, iel cun l tëmp y cun gran forza de ulentà mpò bon de ziplé de pitli musciac nia massa burc. Margaret Morley conta nce de si jita tla zità plu daujin y dla esperienzes che l mut fej iló.
La storia ne ie nia straurdenera, ma la descrizions di luesc, di pensieres dl pitl, dla natura, dla usanzes y dla pitla ntraunides da uni di tla vita dl pitl Giuani ie de gran vivanda. N se ntënd debota che la ntenzion dla scritëura fova dantaldut pedagogica. Te si liber ulovela ti purté dant ai sculeies americans n mond esotich y da culëures, na realtà culturela defrënta dala sia, ma nce la esperienzes de n pitl mut che, scebën che l vivova te dut n auter luech, ëssa a vel maniera mpò pudù vester un de ëi... liej inant tl pdf

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>