N di, jan ncantëur a Roma, me toma tl uedl na tofla sun n palaz – la luegia, ulache l fova n iede la perjon de Corte Savella. La tofla lecord la jëuna aristocratica Beatrice Cenci che fova unida meneda da iló al patibul tl 1599 tl’età de mé 22 ani. Si gauja fova stata chëla d’avëi – cun si fredesc Giacomo y Bernardo y la segonda fëna dl pere Lucrezia, izenà su y tëut pert ala sassineda dl pere, n mostro de n zochon preputënt, che ova per ani malterjà la familia y, marati, nce viulentà Beatrice sciche nce d’autri mutons y mutans. Giut ala longia la ovel śareda ite, drameda y sometuda y perchël ovela suvënz purvà a mucé, ma danz zënza suzes.

I esecutëures materiei dla sassineda dëssa vester stac l ciastelan Olimpio Calvetti y l fever Marzio da Fioran, dit “l Catalan”. Dut dassova suzeder zënza che deguni se ntendësse, ma tosc fovel unit su i prim suspec. Olimpio Calvetti fova tl prim stat bon de mucé, ma l ie tosc unit mazà da n amich dl pere. Giacomo, Bernardo y Beatrice Cenci, si oma de lën Lucrezia y l fever Marzio oven mperjunà. Dl prim ovi negà si respunsabltà, ma pervia che per i cundané fovel de bujën de na cunfescion, i ovi, un ndolauter torturei. Papa Clemens VIII ëssa pudù ti dé la grazia, ma l ne l à nia fat, scebën che i Cenci gudova dla simpaties dla populazion, che fova a cunescënza dla cativeria dl pere.

A uni moda fova Marzio tosc do mort pervia dla malterjedes. L fra plu jëunn Bernardo, che ova permò 18 ani, oven cundanà a remé per duta la vita sun la galeres pontifizies. Beatrice, Lucrezia y Giacomo ie unic giustiziei ai 11 de setëmber dl 1599: ntan che Beatrice y Lucrezia ie unides decapitedes cun na speda sun la plaza de Castel Sant’Angelo, cun na fola de jënt che cialova pro, àn mazà Giacomo tres la “mazzolata”, uel dì l malterjan cun fieres ruvënc y l draman pona ju cun n martel per l scuarté ala fin o dit cun d’autra paroles, l zaré ntoc te cater pertes.

L vën repurtà che Beatrice ie jita cun gran denità al patibul. Tl publich fovel marati nce i moleri Michelangelo Caravaggio y Orazio Gentileschi cun la pitla Artemisia che fossa da granda nce deventeda na molera de livel. L ie da dì che la populazion de Roma ova cialà plu iedesc de mudé l svilup di avenimënc cun tumulc y dramaries, che fova esprescion de na dejapurvazion populera sota ti cunfronc dla sentënza de mort ratificheda dal papa.

Ti ani ie la storia de Beatrice Cenci, de si fredesc, oma de lën, de Olimpio Calvetti y Marzio de Fioran unida trateda suvënz tl’ert, tla mujiga y tla leteratura, danter l auter da Percy Bysshe Shelley, Antoine Artaud y Alberto Moravia. La tofla sun l palaz a Roma ie unida metuda su tl 1999, n ucajion dl 400ejim aniverser dla mort de Beatrice Cenci. La lecorda l destin tragich dla jëuna Beatrice, ma nce che per la vitimes de inzest iel suvënz rie se paré, che la giustizia ne ie nia for giusta y che chi che vën straufei deplù ne ie suvënz nia i preputënc y lazarons, ma plutosc la vitimes de chisc. Ai 11 de setëmber iel 417 ani ca che Beatrice Cenci ie unida mazeda.

PS: L spirt de Beatrice dëssa julandré sëura l puent de Castel Sant’Angelo. Scebën che n pudëssa povester la cunscidré na superstizion naiva ie chësta storia nce mpue da nterpreté sciche n na cumetuda ala generazions che ova da unì dla ngiustizia y viulenza che ti fova unida fata al'ëiles.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>