Chi de nëus ne cunësc pa nia la sensazion de giaurì l cuiertl lonch de ch'l pitl rodl zilindrich, de mené ora la massa tëndra y da cëir-cremëusa y s'la straiché, dan a n pitl spiedl da tascia, sun i slefs - per cumedé l cialé ora dl mus y se sentì inò a post? L belët. Bën belau uni una de nëus n à n valguni de culëur, cunsistënza y lucentëza defrënc. Nia da se fé marueia sce la storia de chësc pitl njin cosmetich ie longia, ma permò tl 20ejim secul iel deventà n oget de cunsum de massa dlonchora per l mond.L repert archeologich plu vedl che ndichea a n'adurvanza de na śolba da culëur per depënjer i slefs nes mëina de reviers de plu che 5000 ani tla zità sumerica de Ur. Bonamënter fovel regines à l'adurvé, ma nce saudeies y cumbatënc che se depenjova i slefs coche sëni de forza y sanità.

Reprejentazions mostra che ënghe la regines dl Egit Nofretete y Cleopatra ova i slefs ntënc, per solit de n ross cuecenin. A si stleves ne ti fovel danz nia cunsentì se fé su nsci, n messova bën udëi che l fova na defrënzia danter la unes y l'autres.
Nia autramënter ne fovel tl'Asia, ulache l belët fova n njin resservà ala persones di cërtli aristocratics che se defrenziova de viers dl bas dala tlasses di paures. Y chësc giut dan che Claudia Schiffer sussurova dan la telecameres per L'Oreal "Ajache ie tëne sun mé!"

Pra i vedli Grecs, plutosc sceri, daussova, danter duta l'ëiles mé la eteres, la prostitutes, se depënjer i slefs y i uedli. Ëiles fova nce la sëules, a chëles che l ti univa cunzedù de studië leteratura y ert y de rujené de filosofia y politica. Cuntrer a d'autra ëiles univeles respetedes sozialmënter - mpue sciche la geishes tl Iapan.

L belët fova ora per i seculi zeche de resservà estlujivamënter a regines y prostitutes: tramedoves pudova se permëter de jì sëura la regules ora - ënghe sëura chëles che ti univa metudes dant dai reprejentanc dla dlieja, che fova dla minonga ch' i slefs cueceni fossa na ufenduda per de bona cristianes.Nsci nce la regina giunfra dla Nghiltiera, Elisabeth I, che ne se cruziova nia de tel pruibizions: si slefs fova de n cuecen vif, si pel puderneda de blanch. Y l fova marati propi ëila che ova lascià furmé per prima ch'la śolba da culëur te n pitl zafët zilindrich ala semea de co che l ie al didancuei. I slefs cueceni cuntrastënc sun n mus blanch defin, belau da mascra, ie pona stai de moda danter la nëubeltà nchin su per dut l 1700.Ma permò cun la nasciuda dl film ie l belët deventà n oget d'adurvanza de massa. Tres la cosmetica ova l'ëiles sun l scherm la semienza perfeta de Dées y les deventova n model da fé do per duta l'ëiles che pudova do i ani cincanta se cialé la imajes muvëntes diretamënter a cësa tla televijion.

Dl belët se à ti ultimi dejenëies nuzà uni sort de subcultures - dai hippies ai punks – y dala modes "grunge", "riot girl" y "new romantic", ma sambën nce da uni sort de espunënc y espunëntes de mujiga rock y pop y nsci inant. I culëures de si belëc passova dai tonns defrënc de cuecen y rosa al brum, violet y fosch – passenënc suënz ai culëures dl'ondles. Dlongia l culëur y la lucentëza ti dà marches sciche Dior y Chanel ala cunsumadëures pea na sensazion de lus, na sensazion sciche sce adurvan iust chel belët fajësseles zeche de bon per ëiles nstësses.Y l marcià dla cosmetica flurësc. L ti sta permez a duta la crises y avanea si faturac da ann a ann zënza unì sciautrì da vieres, crises economiches, atentac teroristics. Dut auter: "Mac", che fej pert dl conzern Estée Lauder nvestësc dal 2003 te manifestazions y retlams a Kabul per ti nsenië al'ëiles de zità co se fé su – mianó sota l burqa?Regines, concubines, dives y ncuei masses d' ëiles y nce for plu ëi: l belët à fat si streda, l à cuncuistà l mond dl cialé ora y dla moda. Marches de lus, tònns de culëures y cunsistënzes d' uni sort… ma ala fin iel l ritual che conta: tò ora chl pitl njin, giaurì l cuiertl y se depënjer i slefs – te bani dan l spiedl, tla ferata o te coriera, te n bar o te ufize… per se sentì inò dl drë viers.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>