L chili

Nce sce l chili ie cunesciù per si sëur sciorfa, àl truepa vitamines, fej zirculé l sanch y scunësc l magon
Chili - L chili ie n frut che vën dal’America ...

L mango

N frut particuler, bon per la sanità y de gran tradizion
L mango ie n frut de originn indiana che à bele da aniscimi incà na gran mpurtanza: l vën ...

Na lum

La crosa prijeda ie cunesciuda per si carateristica de lascé tres la lum dl surëdl. N valguna nfurmazions sun la crosa y sun la produzion de decurazions ...

L guaranà

L guaranà ie na planta che crësc tl’Amazonia y à na sustanza che à la medema fazion sciche la cofeina
La Paullinia cupana coche n ti dij per latin ...

"Segonda de corda?"

Tl Museum de Gherdëina iel unit a s’l dé la cunferënza cun Ingrid Runggaldier dal titul “Segonda de corda? L’arpizadëura ti prim films da mont” ...

L ananas

L ananas ie n frut che crësc dantaldut tla Tailandia, tl Brasil y tla Filipines. L’ananas possen maië cruf ma n possa nce fé śulza, ...

Aloe vera

L ie mpurtant che la cremes per nosta pel sibe fates cun prudoc naturei y nia cun derivac dl petruele o sintetics
Sanità
L ie de gran mpurtanza che la ...

COUSCOUS

L cous cous ie na spezialità tipica dl’Africa. L vën fat cun blava y pona tanfà sëura l’ega via
L cous cous ie na spëisa che n possa njenië ...

RUM

La Butëiga dl Mond pieta na sort de rum che ruva da Cuba. Ma da ulà vën pa perdrët l rum y co vëniel pa fat?
L rum ie cunesciù te Europa bele da ...

Anacarc

L inuem talian “anacardo” vën dala forma de chësta cuces che lecorda n cuer. L inuem nglëisc “cashew” o franzëus “cajou” vën da “acajù”, ...

LA VANILIA

La vanilia, la sëula orchidea che vën maieda dala jënt, ie na planta dassënn prijeda che tol n gran lëur a cultivé. I consumadëures se damanda

...