Datrai pënsi cun nvidia a mi genitores, a ch’la generazion de idealisć y “miuradëures dl mond” che ova te si junëza bën ënghe da cumbater deficulteies, ma che fova boni de davanië da chësta deficulteies forza, ativism y mpulsc per crië zeche de nuef, zeche de miëur y che ova la cunvinzion che cie che i fajova ova nce n senificat y ne fova nia per nia. Ëi cumbatova per plu senziertà ti raporc, per valivanza y dërc dla persones y nsci inant. Ie me mpënse tan bel che l messova mo vester zacan y tënde suvënz a mbelì, sci, a idealisé chësc “zacan”. Ie me rënde sambën cont che nce la seconda mesa pert dl 20ejim secul ne fova a deguna moda mé n tëmp zënza problems o festidesc. N pënse mé ala viera dl Vietnam o ala tenscion che la Viera Frëida sparpaniova ora. Ma chësta situazions semea avëi sburdlà i jëuni a fé zeche, a fé zeche de contra, a se ativé, se defënder. Pona me la riji inò, rije ora duc chi idealisć y miuradëures dl mond, y me mpënse tan naif y iniares sce no ncuscienc che i fova! Ajache, cialonsti ti uedli ala realtà: l daunì tl 21ejim secul ne cëla per nëus jëuni nia iust ora frizant. Y chësc no mé pervia dla tan suvënz nunzieda crisa economica. Sambën, nce la cundizions ntëurvia ne sauridea nia iust nosta posizion tla sozietà. Ce pruspetives ons’a? Tresora audions rujenan dla dejocupazion junila che avanea, nosc presidënt di ministri Monti nes cunedësc cun solenità prufezies de na vita zënza stiera segura y nes nvieia a vester mpue plu flessibli. Cun marueia spriguleda y zënza paroles nes cëlen canche dijon de ulëi studië scienzes umanistiches: “Cie, perdìe, mienes’a mei de pudëi fé cun n tel stude?” Nia per nia nes tlamen “la generazion perduda”...

Autora

Alma Moroder
Culaboradeura

L’amanta dla natura che à gën la mujiga ie chersciuda su danter Bulsan y Urtijëi y à permò mparà ntan si stude tla zità scialdi da plan de Berlin a prijé si ncësa da pieres. Tl stude de economia se sëntela umanisticamënter tla miseria y perchël frecuenteiela dlongia i cursc de ragioneria gën nce lezions sun Thomas Mann y la North American Short Story. Ultimamënter l’à si amor per ... >>