"Nsci ie la vita y nsci muessen la tò, da snait, zënza tëma y se la rijan - mpò mo” scrijova Rosa Luxemburg dala perjon. Iló – tl “Berliner Weibergefängnis” – fova l’ativista politica, antimilitarista y reprejentanta dl muvimënt di lauranc europeich unida śareda ite ai 18 de fauré 1915 per la rujeneda che la ova tenì a Frankfurt. N ann do iela unida delibreda, ma bele trëi mënsc do l’an inò cundaneda a doi ani y mez de perjon n basa ala “lege de prutezion” da ntlëuta che dassova schivé l pericul per la segurëza dl rëni.

Danter l 1915 y l 1918 iela stata śareda ite de ndut trëi ani y cater mënsc. La ie unida spusteda doi iedesc, n iede a Wronke dlongia Posen y n iede a Breslau (ncuei Polonia). Te perjon cialovela de giapé nutizies dala Ruscia y scrijovela articuli che si cumpanies à smughelnà ora y publicà ilegalmënter. Te si articul sun la crisa dla sozialdemocrazia, che fova unit ora tl 1916 sot al pseudonim Junius, criticovela l orden soziel borghes y l cumpurtamënt dla SPD (l partit di sozialdemocrac tudësc) che se ova desmustrà tla viera reaziuneres. Rosa Luxemburg fova scialdi danora a si tëmp y truep de chël che ëila ova scrit y dit ntlëuta y perchël che la ie unida mperjuneda ne à ncuei perdù nia de si atualità.

Danter l auter ovela scrit: “La lidëza mé per i sustenidëures dl guviern, mé per i cumëmbri de n partit – tan trueps che i sibe – ne ie deguna lidëza. La lidëza ie for la lidëza de chi che la pënsa autramënter. Nia per l fanatism dla “giustizia”, ma ajache dut chël che dà vivanda, dut chël che varësc y netea dla lidëza politica depënd da chësc si vester y si fazion fina via canche la “lidëza” devënta n privilegh.”


Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>