Nasciuda ai 11 de fauré 1780 a Karlsruhe – Morta ai 26 de lugio 1806 a Winkel

La se à tëut la vita per amor cun mé 26 ani.

Te si vita curta ne à chësta “seniorina” nia abù saurì, scebën che la fova nasciuda te na familia dl’auta sozietà tudëscia. I Günderrode, defati, tucova bele dal Cincënt incà pra la families patrizies de Frankfurt am Main. Ma Karoline ova cun mé sies ani perdù l pere Hector Wilhelm von Günderrode, n “Hofrat”. Sun chëla fova l’oma – resteda vëidua cun cin mutans, de chëles che ëila fova la plu vedla, y n mut – jita a sté a Hanau. La cundizions economiches fova stentedes, ajache l’oma ova perdù si arpejon y cundechël i mesuns per se mantenì sciche l toca. Purempò ie l sëul fra de Karoline, Friedrich Carl Hector Wilhelm von Günderrode plu tert deventà senatëur y ambolt de Frankfurt.

Per la mutans fovela autramënter: Karoline ie cun 17 ani unida metuda – per no dì scunjereda – te na istituzion per canonësses (Stiftfräuleins), uel dì per seniorines aristocratiches protestantes. Iló ti univel ala jëunes dla vedla families limburghejes segurà l manteniment dla vita. L univa pertendù da d’ëiles che les vivëssa a na maniera moralmenter sciche toca, ma zënza foveles plutosc liedies. Nsci à Karoline te chësc tëmp pudù studië filosofia, storia, leteratura y mitologia, ma l se à nce svilupà te d’ëila n gran ncresciadum per na vita ndependënta. La se ova ntujiasmà per la revoluzion franzëusa y si mpulsedes d’amor la fajova sté ert. Perjunia y lidëza, amor y mort sarà la tematiches che determinerà duta si vita.

Si prim amor fova Friedrich Carl von Savigny. Plu tert iel deventà l giurist plu mpurtant de si tëmp y minister dl rë Friedrich Wilhelm IV. Ma canche i se à cunesciù fova Savigny studënt de giurisprudenza. L ie stat ël che ti à fat cunëscer ch’l cërtl de poec romantics che fossa plu tert deventà cunesciù dloncora – danter chisc i Brentano y von Arnim.

“L reiam te chël che s’on ancuntà ie arsì sciche na nibla che se giauriva per nes to su sciche te n paravis scundù“ à Bettina von Arnim (nasciuda Brentano) plu tert scrit se lecurdan dl tëmp passà deberieda cun Karoline von Günderrode. L’amezizia cun la jëuna Bettina – che ulova ënghe for mparé y savëi dut – ova la Günderrode desdì da n di al auter puech dan murì, ajache si amà Friedrich Creuzer ne se stimova nia la familia Brentano.

Si amor per la leteratura muessa Karoline von Günderrode avëi arpà da si oma, che ne semea perauter nia avëi abù na mpurtanza particulera te si vita – almanco ne la numinea la poeta tan che mei te si lëtres. Do che Karoline ova cun 24 ani scrit si prima poejies, publichedes cun l titul Gedichte und Phantasien sota l pseudonim “Tian”, ti à Goethe scrit: “Chësta poejies ie propi n fenomenn ora dl solit.” Y Clemens Brentano, l fra de Bettina, che fova 2 ani plu vedl dla Günderrode à dit cun marueia: “Ie ne capësce for mo nia coche la à pudù scuender dan mé si talent poetich“. Puec de si cunescënc y cumpanies, defati, savova che la scrijova y l ne ie sambën nce nia n cajo che Clemens Brentano ie plu tert deventà n poet cunesciù ntan che la poejies de Karoline von Günderrode ie mo ncuei scundudes tla d’umbria de si vita tragica, scebën che les ie zënzauter danter la poejies plu beles dl romantizism europeich. Per nia ne univela bele tl 800 tlameda “Saffo dl romantizism”.

La poejies de Karoline von Günderode porta a esprescion l cunflit de n’ëila da ntlëuta che sentiva amor per na persona y che ulova tl medemo mumënt nce realisé si idees. La una o l’autra nes lascia nce nmaginé la fin de si vita. Sciche per ejëmpl chësta te na traduzion tl ladin:

Tl brum liede y legherzin
Tla destëises zënza fin
Uei ie jì y julandré
Nia ne dëss mi vars fermé.

Vëtes lesieres me ie ciadeines
Y l ncësa ie perjon.
Perchël demez, demez dalonc
Da ch’sta vita scura y strënta.

La jëuna poeta y canonëssa ova n cialé ora y na presënza ora dl solit y fajova bele cialé ca la jënt de si tëmp. Nce si maniera direta de scrì poejies desturbova trueps de si letëures. Si poejia ne ti semiova defati nia ala poejia “tipica” de n’ëila, ma plutosc a chëla de n ël. N dubitova de si feminilità, la jiva contra la cunvenzions da ntlëuta, contra chël che n se nmaginova che n’ëila ëssa tucà da vester, da se cumpurté y da scrì. Ëila nstëssa à dit cun 21 ani: “Ie ne é degun talënt per chëles che vën ratedes la legrëzes de n’ëila.” Y nce: “Mé l salver, l grant, l lucënt me plej. L ie na sproporzion ncherscëula te mi ana; y l resterà y messerà resté nsci, ajache son n’ëila y ajache é dejideres sciche n ël, ma zënza avëi la forza de n ël. Perchël sons tan mudëivla y nia ntiera te mé nstëssa.“

Ntan na jita a Heidelberg ova Karoline cunesciù l filologh Friedrich Creuzer (1771–1853) y si fëna, che fova 13 ani plu vedla che ël. Da ntlëuta se à si pascion mpià y si cunflic nflamà. Friedrich Creuzer sciazova si poejies y l ti à judà a les publiché. I doi se jura amor nchin ala mort. Y te una de si lëtres a d’ël, che vën rateda danter la plu bela lëtres dla leteratura tudëscia, ti scrijela: “Ne pudësse nia supurté de pierder ti amor.”

Ntan che Savigny maridova Kunigude, la sor de Clemens Brentano, y Clemens Brentano se ova lià a Sophie Mereau criticova Friedrich Creuzer: “Lina (Karoline) ne ie nia adateda al matrimone.” Al studiëus ti ëssel sapù l plu saurì sté adum cun si fëna y cun Karoline. Si vita ëssa dassù vester liedia y poetica, ti ovel dit a Karoline. L fova l tëmp de proiec de cunvivënza nueves. Friedrich Creuzer, malatic y tëmagiat, ne ova nia l snait de se spartì da si fëna. Ntant se dedicova Karoline – sota la nfluenza de Creuzer – a studies de storia y mitologia, danter l auter al stude dla sozieteies matriarcheles. Nce de chësc viers fovela danora a si tëmp. L plu gën, scrijovela te na lëtra, se ëssela furnì da ël per pudëi ti jì do a Creuzer a Mosca, ulache l fova unì cherdà sciche prufessëur, per pudëi scuté su si lezions.

Do che Friedrich Creuzer se ova amlà y si fëna ti fova stata daujin a l secudië ti ovel jurà che l ne l’ëssa mei lasceda y che l se ëssa spartì da Karoline. Ai 26 de lugio 1806 ova chësta giapà la nutizia. L di do se àla ficià n stilet danter la rëpes sun l ëur de n ruf a Winkel. Chësc stilet se ovela bele njinià da giut y la ti ova damandà a n chirurgh coche la ëssa dassù se l ficë avisa. L sarà stat l amor sfertunà, ma zënzauter nce l cunflit danter si bujën de lidëza y l rodul dl’ëiles da ntlëuta. Si corp àn abinà l di do tl’ega. L stilet se ovela ficià tl cuer passan danter la cuarta y la cuinta rëpa. Nsci fovel scrit tl protocol dl dutor. Suplida ie Karoline von Günderrode unida sun la curtina dla dlieja de Santa Valpurga a Winkel.

Friedrich Creuzer à dadedò fat dut acioche Melete, l’opera de Karoline, ne unisse nia ora do si mort. Tl liber univa ël nstës dant tla figura de Eusebio y l ne ulova nia unì recunesciù: Permò cënt ani do la mort dla poeta iela unida ala publicazion de Melete.

L ie sapù che Karoline von Günderrode à patì na vita de mel de cë y mel ai uedli. La descrizions de si desturbs d’ududa lascia pensé che la pudëssa avëi giapà n glaucom. A dì de Katja Behrens fova la poeta na jëuna dlecata, munjela y scianierta, ma nce apasciuenda y de idees stersces, de n carater che ne se lasciova nia storjer, radicala y nia saurida da tò. La ëssa ulù vester n ël y fova mpò n’ëila, sometuda a duta la limitazions sozieles che n’ëila messova ntlëuta supurté.

Karoline von Günderrode, che ie morta cun mé 26 ani se fajan la mort, ie una dla persunaliteies plu sluminëntes dl romantizism tudësch. Danter trueps d’autri se à nce Christa Wolf dat ju plu avisa cun chësta figura sibe te n articul lonch che te na cuntia, te chëla che la se nmagina n’ancunteda danter Karoline y Heinrich von Kleist davia che i doi destins se semëia mpue. La descrepanza danter l amor y l bujën de lidëza dla poeta romantica caraterisea la situazion dl’ëiles dl’elite borgheja ntëur l 1800 y mët tl medemo mumënt na lum sun i muvimënc dl’ëiles che ie unic a s’l dé scialdi plu tert. Ti ani 1970 ie Karoline von Günderrode deventeda na figura d’identificazion dl muvimënt d’emazipazion feminila. Cun si vita y lëur àla defati persunificà l jenì, l sulentum, l amor y la mort de n’ëila dl desnuefejim secul y propi per chël si gran dejidere de ndependënza spezificamënter feminil possela unì rateda na pioneria dl muvimënt de liberazion feminila.

Leteratura:

Katja Behrens Alles aus Liebe, sonst geht die Welt unter, sechs Romantikerinnen und ihre Lebensgescichte, Beltz 6 Gelberg, 2006.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Karoline_vonG%C3%BCnderrode

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>