(11.05. 1860 - 31.1.1920)

Per l dì dl’ëila ulëssi lecurdé Filomena Prinoth, marideda Moroder: N l dì de si noza àla scumencià a scrì n diare che la à purtà inant cun gran regularità per bën carant’ani, dal 1879 al 1920. Chësc diare ie n documënt sensaziunel scrit te na rujeneda scëmpla, ma suvënz poetica. Sensaziunel iel da una pert per si unizità, ajache tei diaresc se mantën y vën mé tramandei scialdi dinrer ala generazions che vën do, y dal’autra pert per si richëza de cuntenuc y l tëmp lonch che l cuer. Te si diare porta l’autora a esprescion si pensieres y sentimënc, si sensazions y stac dl am. La scrij de ntraunides de si familia, dantaldut teles revardëntes i mutons, l uem y ëila nstëssa, ma nce de avenimënc che se purtova pro a Urtijei, te Gherdëina y oradecà respidlan l svilup economich y politich dl se dejëujer dla storia. De chësc viers ie l diare de Filomena Prinoth Moroder sibe n documënt de si vita y de si svilup persunel che nce n documënt storich dl tëmp, plu avisa di ultimi vint ani dl otcënt y di prim vint ani dl nuefcënt.

Filomena Prinoth ie nasciuda a Maran, ai 11 de mei 1860 coche muta de Cristina Mahlknecht da Palmer y de Giuani Batista Prinoth da Pescosta. Tramedoi genitores fova de Gherdëina y a Maran ovi na butëiga de roba da brac, la butëiga “Zitt”. Filomena fova la muta plu jëuna dla familia y n l’ova mandeda a scola tl istitut dla Dames Nglejes, ulache la stajova nce da canche la ova sies ani nchin che la ova 19 ani, bonamënter ajache si genitores ne ova nia scialdi dl’aurela de cialé lessù. Tosc do, ai 20 de utober 1879, àla maridà Conrad Moroder, n jëunn de Urtijëi, che fajova a Maran si prima esperienzes da dutor.

Canche Filomena Moroder ie tl 1883 jita a sté a Urtijëi ne ovela mo nia cumplì 23 ani. Ntlëuta fovela bele marideda da belau cater ani. Te Gherdëina à Filomena Moroder pona vivù 37 ani coche fëna dl dutor. Dlongia si lëur de ciasarina y oma fovela nce scialdi mpenieda tl’apotech dl uem y a ti judé cun i pazienc che univa te cësa.

De si 13 mutons nen àla sëuravivù ot: sies ie morc canche i fova mo pitli, la muta Adelheid ie morta cun mé 21 ani dal melsëch y l mut Franz ie tumà nia da lonc da cësa sun l front dla Dolomites tl 1917. Nce ël ova mé 21 ani. Filomena ne à nia plu pudù udëi si fi plu vedl, Felix, do che l fova ruvà de reviers dala Sibiria. L ie mort tl 1922, doi ani do ëila, cun 41 ani pervia dla struscies patides tla perjunia. N’età plu longia à arjont l fi Conrad, che se ova giapà n „scioch di nierves“ tla viera y che à dadedò laurà per truep ani coche fant sun n luech da paur tla Val d’Isarch, y la trëi mutans: Emilie che à maridà Josef Runggaldier da Passua, Gabriele, che ie jita a sté cun si uem tl Kärnten, y Maria, che à vivù si vita coche muniga a Mühlbach.

L diare de Filomena Prinoth Moroder reprejentea n pultret feminil scialdi vif y faszinënt. Per l’autora fovel n luech, ulache la pudova se retré y abiné na cërta gheneda, n luech ulache la pudova se n mucé, l fova n “tu” discret, a chël che la pudova afidé a na maniera liedia si legrëzies, festidesc y tëmes. Coche per d’autra ëiles che scrij fova bonamënter nce si scrì muet dal dejidere y dal bujën de mplenì na locia, de curì n defizit dl vester, de se mbincé zeche deplù, na vita delà da chëla che ie y nce n cër bujën de ti dé senificat ala vita. Tl diare, tl fissé i lecorc y la reflescion sun sé nstëssa pudovela se sentì sciche soget, usservé y seleziuné la realtà coche ëila ulova y minova per se udëi y se recunëscer sciche pert dla storia, ma nce per dé inant – sce n cajo – a na generazion do la sia n cheder de sé nstëssa fat da d’ëila nstëssa.

Nsci reprejentea l diare de Filomena Prinoth Moroder a na maniera puech spetaculera n at suversif cun chël che l’autora auza si vita “de puecia mpurtanza” de ëila ora dla marginalità ti dajan mpurtanza.

Ora che tl liber “Lecurdanzes de lava”, dat ora tres la Union di Ladins de Gherdëina da Elsa Runggaldier, la nepota de Filomena Moroder, tl 1978, che reporta zitazions dl diare revardëntes dantaldut la Prima viera mundiela, ie l diare nchin nchin ncuei mo nia unit publicà.

N ucajion dl aniverser dla Prima viera mundiela publicherà l editëur Folio de mei n liber cun pertes dl diare de Filomena Prinoth Moroder che trata a na maniera detalieda di tëmps dla viera. La publicazion ie cureda da Margareth Runggaldier, na pronepota dl’autora dl diare.

Oradechël dëssel proscimamënter nce unì ora na edizion critica de dut l diare cureda dal Istitut de storia cuntemporera a Persenon y dala lia Geschichte und Region/storia e regione.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>

detail de fotografia teuta ora dal liber Lecurdanzes de l'ava publicà da Elsa Runggaldier