Irene Schmalzl ie nasciuda a Bulsan, chersciuda su a Urtijei y lëura a Milan. Do la scola d’ert a Urtijëi àla mparà a alestì vetrines. Plu tert fovela sculea dl ilustradëur y moler Fulvio Testa y tl 2008 dla molera Anna Meyer dl'Academia de Salzburg. Iló àla giapà n stipendium per l ann do. Dl 2010 àla studià pra Francesco Fontana. Do de plu mostres culetives àla tl 2011 prejentà tl Circolo de Urtijëi si mostra persunela Perspectives. Tl 2012 àla tëut pert ala fiera dl’ert “Kunstart 2012” de Bulsan. La pitures de Irene Schmalzl, che ie na nepota de Mili Schmalzl, ie lëures de nmaginazion y fantasia. I nes fej cialé ca cun marueia pervia de si surealism che devënta nia dinrer plutosc na sort de “pseudorealism”: architetures y luesc cunesciui nes vën prejentei cun elemënc fulestieres defin – ntraunides, frabiches, tieres o persones cuncedes ite te ambienc de chëi che on n cheder fat y finá te nosc cëves y che minon de cunëscer. Y l ie propi chisc elemënc fulestieres che nes cunturbea y che nes desturba a nes fé udëi la lueges cunesciudes da n’autra pruspetiva: chëla dla mudeivlëza.
(Ingrid Runggaldier)


"Mi nrescida pitorica ie carateriseda dala reprejentazion sureéla de pruspetives de luesc geografics esistenc. Ie tramude la ududes remplazan y njuntan elemënc che vën da monc dalonc, ora dl solit crian a chësta moda na realtà paralela puscibla.
L resultat dla cumposizion pitorica ie szenes urbanes cun tieres desplazei, referimënc religëusc te cuntesc’ furesc’ o danter costruzions architetoniches tipiches spustedes geograficamënter. Per i abitanc dl luech possa la posizion geografica crissa ora vester da recunëscer, per i autri dà l titul da ntënder che l’ambientazion y l senificat che la cuntën ie segonder. Ie son segura che l spustamënt y l remescedamënt de persones y elemënc da cultures defrëntes sibe la desfideda dl’umanità. Nosta esistënza persunela tan zitia tl cheder di mudamënc locai y mundiei possa unì peteda sotsëura te puec mumënc.
Chisc ie i pensieres che acumpaniea la realisazion de mi pitures. Ie ue mantenì na vijion destacheda y zënza preiudizies, te chëla che l juech cun i ponc de ududa defrënc (la pruspetives) renvënta n mond nuef, zënza che chësc vënie ratà miëur, ma mpò defrënt y puscibl."