La scritëura romantica Sophie Mereau

(1770-1806)

Per la zaita “Die Horen” me à nosta poeta Mereau śën fat na scincunda scialdi plajëivla che me à propi fat marueia. . . Muesse cialé ca coche nosta ëiles à svilupà mé nsci da sëules n cër fortl tl scrì che ti ruva daujin al’ert.


(Schiller a Goethe, ai 30 de juni 1797)

Sophie – nasciuda, Sophie Friederike Schubart ai 27 de merz 1770 a Altenburg, marideda n prim iede Mereau, n segondo iede Brentano y morta ai 31 de utober 1806 a Heidelberg – fova na scritëura dl romantizism bonorif y plu avisa la prima danter la scritëures dl romantizism che se ova nfidà a scrì cun si drë inuem. Perdrët fovela la prima scritëura de prufescion tudëscia. Tla zità de Jena de si tëmp ti fajova duc la beles y l gran poet Friedrich Schiller la susteniva. “Ntlëuta univela auzeda al’auta da duc chëi che ova cunscidrazion y gusto. Dlonch ulache la cumpariva se pruoven pra d’ëila y tan che mé per ëila.” Nsci la descrijova n cuntemporer.

Vita

Per n’ëila dl ’700 ova Sophie Schubart, che univa da na familia borgheja, na educazion y furmazion scialdi bona. Ëila y si surans ova mparà rujenedes, mujiga, dessenië. Si bona istruzion fova nce la basa de si cariera leterera che fova straurdenera per n’ëila de si tëmp. Tl’età de 17 ani àla cunesciù l magister de filosofia, dutor de giurisprudënza y aucat de Jena Friedrich Ernst Carl Mereau, n amich de studies de si fra. Scebën che la fova contra l matrimone y la se ova parà per ani da si prupostes de matrimone l àla dl 1793 maridà – l vën dit per rejons economiches y ajache ël ti dajova la puscibltà de jì a sté a Jena, ma zënzauter ova nce la mort dl’oma n ann dant y pona la mort dl pere purtà pro ala dezijion y nia per ultim l fat che ël ti ova plu iedesc scrit manacian de se tò la vita sce ëila ne l ëssa nia maridà. L ie l 1793. Ëila à 23 ani. Cun Carl Mereau, che à iust giapà na stiera sciche bibliotecar universiter a Jena, à Sophie pona abù n mut, Gustav, y na muta, Hulda.

Tres si uem à Sophie cunesciù l scritëur Friedrich Schiller che à recunesciù si talënt y la susteniva. Te si cësa se ancuntova i nteletuei dl tlassizism y romantizism tudësch y la fëna jëuna passova si tëmp dantaldut cun proes de teater, cun jites cun la cales y cunversazions acortes. Schiller la cunsiova nce te cuestions de gust estetich y tla vela dl genre leterer. Si lirica curespuend a cie che Schiller ntendova per “lirica dla natura”. Per Sophie ie Schiller oradechël stat na persona de cunfidënza y crëta mpurtanta. La ti cuntova truep de si matrimone y Schiller cialova for inò de apajé y valivé ora i stritoc danter Sophie y si uem che fova na persona scialdi sceria y da puech umor. Ma Sophie y Schiller se semiova marati nce caraterialmënter: tramedoi ova n gran bujën de lidëza.

Te puec ani à Sophie Mereau publicà truepa poejies, doi romanns, n valguna cunties, essays, de plu almanacs, na si revista y traduzions y elaburazions defrëntes dal franzëus, nglëisc y talian – danter l’autres na traduzion dl’Elegia de Fiammetta de Giovanni Boccaccio. Scebën che la ova suzes ne fovela dantaldut te si matrimone nia cuntënta y l ti nchersciova do l amor y la lidëza. Do che l ti fova mort si fi Gustav àla tl 1801 devurzià da si uem – l fova un di prim devorc, sce no l prim, de chëi tëmps.

Cun si muta che l uem ti ova de si bona lascià àla cialà de se crië na vita nueva. La fova bona de se mantenì cun si lëur de scritëura y cundechël economicamënter ndependënta. La se à lià cun Clemens Brentano, ma permò do doi ani, do che ël l’ova damandeda cun insistënza de la maridé y canche la aspitova n pop da d’ël l àla dl 1803 maridà. Bele cin enes do che l pitl Achim Ariel fova nasciù à chësc pop messù murì. Autramënter che si prim uem Carl ova Sophie gën si segondo uem Clemens Brentano. Purempò pertendovela che l danmesdì restësse resservà per sé nstëssa y per l scrì. Zënza fajovela dut cie che ël ulova. Si sentimënt de lidëza fova la sëula cossa che l ne pudova nia ti tò. La ova nchinamei dat su de jì a ciaval, si gran pascion, ajache ël fova dla minonga che l se tratova de n’atività “puech feminila”. “O Sophie” ti ovel dit: “ciuldì es’a na ti ulentà?” Sophie se sentiva dassënn limiteda dala gelusia y dala manieres pussessives de si uem. A scrì univela mé plu a frida canche l se n fova. A na cumpania ti ovela scrit che viver adum cun Clemens fova sciche vester tl paravis y tl infiern, ma che l fova plu suvënz l infiern. Ël se mbinciova d’avëi mutons, ëila cialova de l acuntenté. Te si ultimi trëi ani de vita aspitovela cater iedesc. Nce la popa che ti fova nasciuda à mé vivù n valguna enes. Bonamënter iela morta de scarlatina. Ala fin dl 1805 pierd Sophie n pop y la s’amala de cunseguenza. Tl 1806 morela dessangheda tl’età de 36 ani do che la à metù al mond na popa morta. Clemens Brentano viverà mo 36 ani alalongia.

Sophie Mereau fova na cumparizion amabla, na pitla blota ëila plëina de grazia y sentimënt cun uedli brumes y tortli scures. Si mënt y si istruzion fova lejenderes. La ova na gran atrazion sensuela y fova purempò puech fertuneda te si matrimonesc. N iede ovela dit: “Ie me sënte sciche sce fosse bela sëula sun chësc mond.”
Cie che la nes à lascià ie dantaldut na lingia de operes letereres che vën permò ncueicundì prijedes coche les se l merita.

Operes letereres

Truepa poejies

Romans:
Das Blüthenalter der Empfindung (1794)
Amanda und Eduard (1797)

Stories curtes:
Marie (1798)
Elise (1800)
Flucht nach der Hauptstadt (1806)

Publicazions nueves de si operes:
Das Blütenalter der Empfindung Amanda und Eduard. Ein Roman in Briefen
Liebe und allenthalben Liebe (scric autobiografics y lëures letereres seleziunei)
Ein Glück, das keine Wirklichkeit umspannt (Lëtres d’amor)
Liebe und liebe das Leben (Lëtres d'amor danter Sophie Mereau y Clemens Brentano)
Wie sehn' ich mich hinaus in die freie Welt (diare)

Traduzions: Giovanni Boccaccio: Fiammetta de Giovanni Boccaccio

Nfurmazions tëutes ora da:

Katja Behrens Alles aus Liebe, sonst geht die Welt unter, sechs Romantikerinnen und ihre Lebensgescichte, Beltz 6 Gelberg, 2006.
http://www.fembio.org/biographie.php/frau/biographie/sophie-mereau/
https://de.wikipedia.org/wiki/Sophie_Mereau

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>