scritëura, tradutëura y critica leterera dl romantizism

La lidëza, l curaje y l dejidere d’emanzipazion – chisc ie i atribuc che à caraterisà deplù la persunalità de Caroline Schlegel Schelling. A alesiré si vita ne ài danz nia purtà pro. Nasciuda a Göttingen sciche Caroline Michaelis, muta dl urientalist cunesciù Johann David Michaelis, crëscela su te n ambient nteletuel daviert y stimulënt cun na istruzion scialdi sëura chëla dla jëunes de si tëmp. Si nsenianc ie maestri privac che ti dà lezions de matematica, storia, filosofia. La liej Hume, Pope, Shakespeare, Goldoni y chël tla rujenedes urigineles. Ma la vën nce ncurajeda a dì la sia y a purté dant y sustenì si minonghes. La ie una de ch’la jëunes che vën tlamedes la dunseles universiteres – la “Universitätsmamsellen” – che furmova n cërtl de teenagers drët acortes y mpue smusedes che univa amiredes ma nce mpue cuinedes. “Ie ne é assolutamënter deguna ideies romantiches”, dijova Caroline desmustran che la fova cuscienta che n’ëila univa mé sciazeda per cie che la ie sciche ëila, uel dì sciche fëna, ciasarina y oma y no per chël che la pënsa o sà zënza da fé.

Purempò ie l destin dl’ëiles da ntlëuta chël de se maridé, de unì – sce la buta – mantenides dal uem y de viver per la familia y i mutons. Nsci maridela cun 21 ani l amich dl fra Johann Böhmer. Tosc do, dl 1785, nasc la prima muta Auguste, pona la segonda, Therese. Canche Caroline aspieta l terzo pop ti mor l uem per na nfezion. Nce l pop, Wilhelm, sëuraviv mé puecia enes y bele dl 1789 mor ënghe la pitla Therese. La lingia de plures ne fina nia: Dl 1791 mor nce l pere de Caroline y perviadechël va si oma a sté a Braunschweig. La cësa de familia vën venduda y Caroline ie desraviseda.

La vëidua jëuna va a sté a Mainz. L ie l 1792. Pra si amezizies ie iló Therese Heyne, la fëna de Georg Forster, y Meta Forkel che se n ie muceda dal uem y che Caroline tol su te si cësa. Dadedò iel Caroline y si muta Auguste che va a sté pra la cumpania Therese y si uem Georg Forster.

Chësc fova viagià ntëur al mond cun l Capitan Cook y ie śën bibliotecher a Mainz. L se à ntujiasmà per la ideies dla revoluzion franzëusa. Nce Caroline, “la vëidua Böhmer”, se damanda te na lëtra: “Ne vivons’a nia te n tëmp politich damat nteressant?” La liej Mirabeau y Condorcet. Bele pra l rumpì ora dla revoluzion ovela scrit a n cumpani: “Lascënes pu mëter adum na banda, n orden sucrët che pëta ntëur l urdunamënt dla cosses… acioche i rics débe ju l pudëi y i pueresc posse guverné l mond.” Canche Forster devënta una dla persunaliteies a cë dla forzes democratiches a Mainz tën Caroline pra d’ël – ne stala pa nce pra d’ël a cësa? Y canche i franzëusc ocupea Mainz y detlarea l teritore danter Landau y Bingen “Republica” se abinela bele tamesa la scunfuria dla ntraunides revoluzioneres.

Sciche sce chësc ne fossa nia assé se nnamureiela dl jëunn ofezier Jean-Baptiste de Crancé. Ma tl 1793 fina dut via. L Ancien Régime va al contratach: Forster ie mo bon de se n mucé a Paris. I autri vën śarei ite. Caroline y si muta y n valgun’autra ëiles vën śaredes ite ti ciuleies de n ciastel a Königstein – oma y muta ie sfurzedes a sté cun set d’autra persones te una na majon. Caroline ie despereda. La uel se fé la mort. La aspieta n pop da Crancé y la sà che sce n unissa al savëi fossela sozialmënter morta: l scandul fossa massa grant. La chir aiut, ma deguni de si cumpanies ne uel o ne po ti judé. Chi uel pa sustenì n’ëila suspeteda de giacobinism y de cumpurtamënc “moralmënter lesieres”? Ala fin ie si mënder fra cun gran fadia bon de la fé delibré.

Ma l ie mo zachei che ti vën n aiut: August Wilhelm Schlegel. L la mëina a Leipzig, pona a Lucka, ulache la possa parturì a scundon ma cun gheneda si pop, l pitl citoyen. Schlegel sta pra d’ëila, po muessel se n jì, ma l manda si fra Friedrich Schlegel a sté pra d’ëila y chësc se nnamurea d’ëila. L puere pop ti vën afidà a na familia, deguni ne sà de si esistënza, nianca la familia de Caroline. L pitl murirà cun mé 17 mënsc.

Scebën che duta la gravidanza y la nasciuda dl pop ie restedes sucrëtes ne possa Caroline plu sté inió. La à desmustrà de se avëi metù tl fauz cianton politich. Per n pez vala a Gotha da na cumpania, ma la jënt rejona y ënghe sce la cumpania ne dij nia sà Caroline che si prejënza ti ie de mpaz. Da Göttingen y Dresden, ulache la uel jì, vëniela scunjereda: la vën detlareda “persona non grata”. La ne possa sté inió. “Mi esistënza ti Paejes Tudësc ie fineda”, scrijela y la pënsa nchinamei d’emigré tl’America.

Ma pona, a Braunschweig, tla cësa de si oma, ancontela August Wilhelm Schlegel, che la marida (mpede l fra) tl 1796. Cun chësc matrimone iela sozialmënter reabiliteda. La à inò azes ala cëses de chisc y de chëi, dijon de “chëi che conta”. Per n tëmp curt, povester chël plu sarëinn de si vita y zënzauter chël plu produtif, iela tla cundizions de pudëi fé fruté si talënc: chël dla scritura, chël dla traduzion y si giudize leterer. Cun si uem fejela la traduzion de de plu drames de Shakespeare, la scrij essays y rezenscions per la zaites Die Horen y Athenäum, y truepa lëtres. Belau mé chësta ultimes ie sotscrites cun si inuem, la gran pert de si lëur ie culaburazions cun si uem y va tla storia dla leteratura sot al inuem d’ël. Nia tan l cunté stories nventedes fova si talënt, ma scrì rezenscions chël bën.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>

pultret de Carolone Schlegel Schelling de Johann Friedrich Tischbein da Wikipedia