La jëuna Barbara Gambaro, studënta de Solaneres, ie nasciuda dl 1992 y chersciuda su cun n majer fra. Si oma lëura coche secretera tl spedel de Solaneres. Si pere laurova te na banca y ie śën n pension. Barbara à studià scienzes de traslazion a Dispruch y fej sën n master de media, for a Dispruch. Ma si pascion y prufescion ie l sport dl tré tl scies. Cun 15 ani iela ruveda tla scuadra naziunela y cun 18 tla grupa sportiva dla polizai Fiamme Oro. La à tëut pert a truepa cumpetizions de copa dl mond, copa europeica y tituli talians. Laura Moroder ti à fat na ntervista.

Laura Moroder: Co ies’a ruveda pra chësc sport y da can l praticheies’a?

Barbara Gambaro: Ie é perdrët bele scumencià scialdi abenëura a jì cun mi fra tla stlupedadoia da nëus te paesc a tré tl scies. L me savova bel y nsci ei fat inant. Cun l tëmp vënien for miëures y chësc fova nce da mé per fertuna l cajo. Nsci me ei alenà for deplù y chël se à pona nce mpaià.

Pratichea pa nce ti genitores chësc sport o co ti ie pa tumà ite de mené té y ti fra a tré tl scies?

Mi genitores cunesciova chëi che menova la stlupedadoia y dl prim univi sambën nce for pea cun nëus mutons, scebën che n ne pudëssa nia dì che stlupeté fossa na sort de sport periculëusa. L ie nce relativamënter trueps che pratichea chësc sport, ma mpò ne iel nia drë cunesciù. Cun l tëmp jans pona da sëui a tré tl scies y l fova sciche d’autri fej n curs de nudé.

Tu praticheies l sport a livel agonistich. Chësc ie ti lëur. Posses’a tu viver dl sport y l vëijes’a coche ti prufescion?

Sci, ie é bele da jëuna abù la fertuna de unì tëuta su te na grupa de sport dl militer, ie feje pert dla polizai. Tla Talia vën mi atività sportiva rateda propi sciche n mestier, na prufescion che vën paieda sciche n lëur normal y perchël possi viver dl sport y nvestì dut mi tëmp te d’ël.

Ciuldì es’a pona mpò ulù studië dlongia ti atività prinzipela y, dantaldut, ciuldì es’a ulù studië tan zeche d’auter – rujenedes y nia sport? Co se à pa chësc purtà pro?

La dezijion de jì a studië ei perdrët tëut riesc do che ove fat l ejam de madurtà. Pervia che son pert dla grupa sportiva agonistica possi me partì ite l tëmp coche miene y la grupa sportiva me à dat l’autorisazion de pudëi jì a studië te n stat oradecà. La me sustën nce te chësc. Dl prim fovel pona bën mpo mpue rie fé jì a dum la doi cosses, ajache tla Università ne univel nia udù de bon uedl sce manciove pra la lezions y l medemo fovel sce manciove pra l sport. Danz ie mi prufescion al prim post y canche é garejedes muessi tò pert a chëstes. Ma ie son segura che canche aré finà mi cariera sportiva ulerei fé n auter lëur y ne ulerei nia deventé polizista.

N pudëssa povester se nmaginé che l stlupeté sibe zeche de plutosc maschil. Co ie pa la cuota o perzentuela? Dijësses’a che chësta sort de sport ie zeche de maschil defin?

Perdrët iel n sport bendebò balanzà de chësc viers. La majera pert iel ntëur l 50/50. L ie n sport praticà da truepa ëiles y ënghe pra i resultac ne iel deguna defrënzies danter ëi y ëiles. Sce n ie te na grupa sportiva ie nce l davani l medemo, sce no ne davanien nët nia. Pervia dla prestazions ne vëniel ënghe nia tan a dì al’età. L ie defati jënt che pratichea chësc sport a livel aut nchin 40-50 ani, ajache l ne ie nia tan n’atività fisica, ma plutosc mentela. Chësc ie zenzauter ënghe l bel de chësta disziplina sportiva.

Autora

Laura Moroder
culaboradeura

Laura Moroderie nasciuda y chersciuda su a Bulsan. Ncuei vivela te Gherdëina, l ncësa de si genitores. Cuntlujion dl stude de scienzes dla traduzion a Dispruch, la ie tl lëur de fé si master tl ciamp di media. Oradechël lëurela pra n portal de nfurmazions local online. For inò tirel la jëuna de zità ora dl bel luech de Urtijëi per scuvierjer l rest dl mond.