L Museum Gherdëina à na culezion de chiena de marueia, metuda adum da na lingia de pec uriginei y de valor. Adum cun l’autra truepa culezions dl Museum formela n patrimone unich tl raion dl’Elpes, che fej si paruda nce sce cunfruntà cun i patrimonesc de majeri museums. Chësc ie lià ala storia particulera de Gherdëina y ala vision de truep culeziunisć, ma dantaldut a chëla di pionieres dl Museum, che à bele recunesciù abenëura l valor culturel de chësta testemunianzes de nosta storia y tradizion. Autramënter che te d’autri museums de paesc (“Heimatmuseen”), te chëi che l vën culeziunà dantaldut massaria y njins dla vita da paur dla populazion, cunservea l Museum Gherdëina na varietà estremamënter rica de culezions scialdi defrëntes (geologia, paleontologia, archeologia, artejanat, ert, storia dl turism) che se à purtà pro nce pervia dla posizion geografica y dla storia particulera de Gherdëina y dal fat che nosta valeda ie da centenëies incà stata carateriseda da formes d’economia defrëntes. La richëza y la mpurtanza culturela dl Museum Gherdëina vën perchël recunesciudes dloncora da esperc cunesciui y da vijitadëures – datrai plu oradecà che no te Gherdëina.

Ma per vester atratif ne iel al didancuei per n museum nia plu assé fé da cuntenidëur per si culezions, tan beles che les sibe. L ne ie nia assé tenì su y presenté te na vedrina o te n magasin la culezions. L ne ie ënghe de no assé mudé uni tant la despusizion di esponac te mostres defrëntes. N museum se damanda al didancuei na gestion prufesciunela y cunzec pedagogs museai basei sun nrescides scientifiches, planns de presentazion y interazion museala y l’adurvanza de mesuns didatics spezifics mireda a grupes d’utënza defrëntes, na promozion custanta y truep d’auter.

Ti ultimi ani à l Museum Gherdëina cun si presidënt Wolfgang Moroder y la diretëura Paulina Moroder cun si team cialà de jì chësta streda per sodesfé cun mesuns relativamënter limitei, chësta desfidedes dajan l mpuls per y metan a jì truepa nrescides mpurtantes, mostres nteressantes y manifestazions inuvatives liedes ala culezions defrëntes dl museum. Dut chësc ie unit fat te cundizions suvënz scialdi ries: puecia lerch, n organich de personal minim y mesuns finanziei limitei. Danz possen jì inant nsci per n pez, ma nia per for. Per vester cumpetitif y prufesciunel muessa n museum pudëi se svilupé y vester ndrezà de viers dl daunì – chësc dantaldut per respuender ai bujëns de na populazion y de na sozietà che se muda tresora, ma per chëla che la istituzion museum ie unida njinieda ite.

La puscibltà, che se à pità dan n valgun ani, de giapé lerch tla Cësa de Cultura Luis Trenker adum cun i mesuns finaziei che ie de bujën per mëter a jì na mostra sun la chiena de Gherdëina ie na ucajion unica y n prim var de chësc viers. Nsci à na grupa de lëur metuda adum da persones espertes te ciamps defrënc ntëur i architec Pfeiler y Zingerle laurà ora n cunzet per na mostra inuvativa, interativa, rica de nfurmazions y atrativa sun la chiena de Gherdëina.

Na tel mostra ne dëssen nia se nmaginé bel scëmpl sciche na blota esposizion de n valgun pec de roba da fé damat da zacan. Dovia iel n lëur de nrescida y de prugramazion stramp. La va defati de superé i for medemi cliché che ie unic tramandei n cont de chël che vën per l solit tlamà cun l parola “chiena”. Do chësta parola se gëura dut n mond lià ala generezions che à vivù dan nëus. L se trata de n’arpejon artejanela y artistica che ne se à nia purtà pro per cajo, ma tres l mpëni de nosc antenac y nosta antenates. Tan che uni familia de Gherdëina ie a vel’ maniera lieda ala tematica dla chiena. Te tan che uniuna fovel zachei, che à per truep ani de si vita o nce mé per n pez, da granc o da pitli, laurà per n ferleigher o per una dla firmes SEVI o ANRI, o zachei che fova nstësc ferleigheri y marcadënc. Propi nce perchël vala de mëter tla lum la vita y l’atività de chësta centeneies de persones, che à laurà te chësc ciamp coche crameri, zipladëures, moleri, nculadëures, mpacadëures, proietadëures, desseniadëures de mostres, ferleigheri y nsci inant. L argumënt toca la storia soziela, chëla de gënder, la storia economica y politica, l gëura dumandes sun l svilup y la funzion dl juech tla storia, la cundizion dla nfanzia (tan de mutons y mutans ne à pa te Gherdëina laurà per mutons y mutans de d’autra pertes dl mond!) y coche chësta se à mudà, ma nce la tematiches dl cumerz dla chiena ora per duta l’Europa y l mond, y dl svilup y dl jì do ju dl artejanat de Gherdëina.

La prima mutivazion dl Museum per mëter a jì na tel mostra ie data dala respunsabltà de ti dé azes ala populazion de Gherdëina y a duc i nteressei da oradecà a chësta cultura passeda. L toca defati pra la ncëries de n museum de ti dé la puscibltà ala jënt de cunëscer si storia. Cunté la “storia dla chiena de Gherdëina” y fé cunëscer la mpurtanza che la à abù per duc nëus ne ie perchël nia na opzion, ma n debit de viers dla populazion, ajache na cumenanza à la rejon de cunëscer si storia te duc si aspec y te si fassëtes defrëntes, ma nce te duta si lecurdanzes defrëntes. La à la rejon de na lecurdanza che la lieia adum, iust al didancuei te n tëmp che l mond y la sozietà se muda tresora. Chësc, me nmagini, fossa perauter nce tl spirt di fundadëures dl Museum, che à purtà adum cun gran mpëni y pazienza la bela culezions che reprejentea nosta arpejon culturela y nosc vester.

La pruposta de na mostra tla Cësa de Cultura Luis Trenker ie una de de plu soluzions, a uni moda iel na soluzion provisora per i ani che vën. La pudëssa povester unì fata nzaul d’auter, ma la va nce bën iló: la luegia ie zentrela y te na linia direta dala sënta dl Museum, la ie saurida da arjonjer per chi che vën cun curieres y la ne ie nce nia dalonc dala plazes da parché i auti, la ie daujin ala scoles y ntëurvia iel ustaries, ulache chi che vën da oradecà possa cherdé. Te chësc cuntest ulëssi nce auzé ora la mpurtanza de na tel mostra per l’economia de Gherdëina y dantaldut per l turism, che messëssa a uni maniera unì tëut ite. L’idea che l’economia muessa for mé unì sustenida cun grazia y plu ngërt che gën dal’economia ie n pensier superà ajache la cultura y la istituzions cultureles – y tlo ie i museums al prim post – possa sambën vester funtanes y motores de mpurtanza per l’economia nstëssa, dantaldut chëla turistica de Gherdëina. L’aministrazion publica y i chemuns per prims, messëssa udëi ite y recunëscer chësc.

Ie vëije chësta mostra coche n cuntribut culturel che possa purté pro al savëi, ala cunescënza y al’autocuscienza de nosta cumenanza. La ie n var de viers de na giaurida cun n fla ampl. Tl daunì, te n tëmp nia massa dalonc, me mbincëssi n Museum Gherdëina (y na Union di Ladins) te n frabicat modern y funzionel che ti dajëssa paruda a Urtijëi y per chël che l unissa adalerch jënt da dlonch caprò, ajache l fossa na luegia d’atrazion per Gherdëina y sëura Gherdëina ora.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>