La Butëiga dl Mond pieta na sort de rum che ruva da Cuba. Ma da ulà vën pa perdrët l rum y co vëniel pa fat?

L rum ie cunesciù te Europa bele da truep tëmp incà. N valgun ani do che Christoph Columbus ova scuviert l’America ie la cana da zucher, che chersciova tl prim mé tl Indonesia, undida purteda t’America. I spanuei à pona scumencià a mëter su plantajes ti Caraibi per avëi zucher per l marcià. Mo al didancuei vën l zucher tëut ite da fauré nchin a lugio – majera pert a man, ajache l mancia scioldi per mascins. La cana da zucher vën taieda danter l prim y l cuarto grop, ulache l ie la resserves de zucher dla planta. Do che la cana da zucher ie unida taieda te de pitli tòc, vëniela purteda a majené. Do chësc var giapen l śoft y i restli dla cana da zucher, che vën pona brujei per fé jì la mascins. L śoft, che vën nce tlamà “melassa” ie n sirup de zucher che à n culëur ros scur y ti semea ala miel. Chësta sustanza mescëiden pona adum cun ega y gherm, che fermentea l mescedoz. Do 30 ëura an na perzentuela de alcol da 4 a 5 %, ma l rum ne n’à mo nia na bona sëur. Do la destilazion à chësc prudot da 65 a 75 % d’alcol. Pona vën l rum lascià giut te barijiei de lën. Suvënz vëniel lascià te barijiei adurvei, per ejëmpl te barijiei per la produzion de whiskey, per ti dé al rum na sëur speziela. La produzion dl rum ie nsci fineda.
Per la Butëiga dl Mond, Gherdëina