La vanilia, la sëula orchidea che vën maieda dala jënt, ie na planta dassënn prijeda che tol n gran lëur a cultivé. I consumadëures se damanda tan na gran cuantità de vanilia che l marcià ne possa nia pité assé

Alimentazion

La vanilia, nce tlameda Vanilla planifolia, fej pert dla familia dla orchidées. L ie l’unica orchidea che vën maieda dala jënt. La vanilia ie na cumponënta mpurtanta per cujiné spëisa dëucia, buandes, puding y ciculata. Cun si estrat vëniel nce aromisà licueres, sirup y dlacins, fat profem y tabach. La cumpunënta prinzipela dl aroma ie la vanilina, che fej ora da 1,5 a 3 percënt dl frut dla vanilia.

La planta dla vanilia vën dal Messich y l’America zentrela. Al didancuei ie la produzion dantaldut sun l’ijules La Réunion, Madagascar y la Comores.

Storia

La vanilia univa bele adurveda dai azteches per cujiné y fé na buanda che ti semea al cacao, tlameda “xocolatl”. Coche sëur iela unida mpurteda te Europa tl 16ejim secul dai spanuei. N la tulova per ti dé n bon aroma ala ciculata. Tl’Europa fova la sëur riesc tan prijeda, che l univa menà adalerch truepa cuantiteies de vanilia, sambën sfrutan la jënt tl’America.

L fova pruibì de espurté y zidlé inant la vanilia tl’Europa, ajache i spanuei ulova mantenì inant l monopol de chësta sëur. Ala fin à zachei mpo trapulà ora la planta tl’Europa. N ulova la zidlé sun sun la ijules Java y Reunion, ma chël ne jiva nia, ajache la planta ne fajova degun fruc. Tl stat dl Mexico, ulache la vanilia ie da cësa, se nuza la planta dla reproduzion tres uciei colibri y nsec speziei che jola da na flëura al’autra. Sun la ijules Java y Reunion, ulache l manciova chësta reproduzion naturela, messova chësc lëur unì fat artifizialmënter per svilupé la flëures.

Planta, ciofs y fruc

La vanilia crësc su per d’autri de lëns o seves nchin a diesc metri autes. La ie na bona arpizadëura. Si pleces ie longes, corpulëntes y a forma ovala cun piza. Sota chëstes crëscel la pitla flëures ghieles-verdejines da n bon tof. Les ie mé daviertes n valguna ëura al di. Te chësc tëmp muessa l ciof unì nfarinà da n nset. Sce chësc ne suzed nia, pona toma la flëura ju, ma sce l ciof vën nfarinà pona nàscel n frut ora dl ciof: cosui, che ti semea mpue’ ai cosi che cunescion, mplenii cun ngrumon de pitla sumënzes. Chëstes vën purtedes demez dal vënt.

Cultivazion

I fruc vën tlupei canche i ie cresciui ora ma nia mo madures. L aroma carateristich y si culëur ros scur se svilupea permò pra l tratamënt finel. L pruzes per fé vanilia ie do la rata cumples, bele scumencian dala cultivazion. Tl prim ne fòvel niancanó tan saurì a cultivé chësta planta, davia che n ne savova mo nia coche ie la reproduzion dla orchidées. Permò ngali àn descuvrì coche les fej: per si reproduzion adrova la orchidées n cër fonch pra la ravises. Permò do che n ova ntendù chësc, àn pudù scumencé cun la cultivazion. La plantes de vanilia crësc donca al didancuei cun chësc fonch pra la ravisa, su per na stangia o n lën. I ciofs muessa unì nfarinei a man cun de pitli peniei. La laurantes ie bones de nfariné nchin a 1000 ciofs al di. Pudëis ve nmaginé ce lëur!

Autora

Sofia Stuflesser
Culaboradeura

ie nasciuda ai 26.07.1994 a Persenon. Do la scola mesana àla fat l lyzeum de rujnedes a Bulsan. Tl mumënt studieiela storia, storia dl'ert y biologia tla Università de Dispruch. La à laurà doi d'insteies pra la Usc di Ladins y scrij for inò articuli per la lies, per la butëiga dl mond y de zënza vel’ manifestazions.

La planta dla vanilia: foto de Tom Deutschle