N frut particuler, bon per la sanità y de gran tradizion

L mango ie n frut de originn indiana che à bele da aniscimi incà na gran mpurtanza: l vën dant te truepa lijëndes indianes y nce mo al didancuei iel cunscidrà sant dai Indians. Ëi nuza chësc frut per decuré i tëmpli, festes o nozes, ajache tl’India ie l mango n simbul per l amor. La scorza y la pleces dl lën y l os dl mango univa adurvei per fé medejines desferëntes. Do n valgun cënt ani ie l mango unì purtà tl est asiatich, tl Africa urientela y plu tert nce tl America dl Sud. Śën vëniel cultivà te belau duc i stac tropichei. L mango che vën vendù tla butëiga dl mond vën dal raion de Cebu tla Filipines.

Sann per nëus y sann per i lauranc

I mangos crësc sun lëns che possa arjonjer n’autëza de 50 metri. L frut ie rich de betacarotene, vitamina A y C, calcium y potassio y ie perchël adatà per chëi che patësc de anemia. L mango à nce na gran forza antiossidanta y sustën la defendura imunitera de nosc corp. N ne dëssa nia valuté l mango aldò dl culëur, ajache l culëur cueciun ne uel nia dì che l mango ie madur. N mango madur dà mpue’ do sce n l druca adum.

Nce sce la tiera dla Filipines red scialdi, l tlima ie bëndebò adatà y la produzion granda, viv truepa jënt tla miseria y te cundizions scialdi ries. Cun la produzion per la butëighes dl mond à truepa families l mesum de giapé n davani rëidl. La cunseguenza ie che la families possa sté ti luesc ulache i ie chersciui su, mpede jì tla ziteies ulache i ne n’abina nia da lëur y toma perchël suvënz tla dependënza dl alcol, dla drogra y nsci inant. L paiamënt rëidl ie debujën per ti permëter ai mutons de avëi duc i dërc che i ëssa la rejon de avëi. D’instà vëniel pità na gran cuantità de mango te curt tëmp y i lauranc giapa perchël per l solit mé scialdi puec scioldi per si lëur sfadiëus. Secian i mangos iel mesun de i vënder via per dut l ann y perchël nce de ti cunsentì n davani rëidl per i lauranc ntan dut l ann.

Autora

Sofia Stuflesser
Culaboradeura

ie nasciuda ai 26.07.1994 a Persenon. Do la scola mesana àla fat l lyzeum de rujnedes a Bulsan. Tl mumënt studieiela storia, storia dl'ert y biologia tla Università de Dispruch. La à laurà doi d'insteies pra la Usc di Ladins y scrij for inò articuli per la lies, per la butëiga dl mond y de zënza vel’ manifestazions.