Nce sce l chili ie cunesciù per si sëur sciorfa, àl truepa vitamines, fej zirculé l sanch y scunësc l magon
Chili - L chili ie n frut che vën dal’America dl Sud, ulache l univa cultivà bele dan 3.000 ani. Chili cuet ti dà al corp dopl tan ngrum de vitamines che na medema cuantità de limon. L chili à truepa vitamines A, B1, B2, B3 y E, sëurapro àl mo fier y calcium.

CapsaicinCapsaicin ie la sustanza che ti dà al chili na sëur sciorfa. La sciauda nosc corp y ie sana ajache la scunësc la mucosa dl magon (Magenschleimhaut) da bateries y dala fazion melsana de Aspirin o Alkohol. Ajache bateries y fonc cëla de schivé l sciorf, vën chili nce adurvà datrai per cunservé roba da maië. Sëuraprò dëssa l chili nce vester bon per tò ju, ajache l ciaut fej brujé calories. L chili netejea l sanch, l fej zirculé y resté luter. Chili possa perchël purté pro che jënt cun l sanch massa tóch ne muessa nia plu tò ite tan ngrum de medejines. Coche studies à desmustrà, dëssa Capsaicin monce vester de utl per cubater la zeles dl crëibes.

Cultivazion y cura cun chiliCosui de chili (Chilischoten) pòssen nce cultivé a cësa: l tleca mëter ite n valguna sumënzes de chili tla tiera y lascé la vasa te na luegia ciauda. D’ansciuda pòssen pona la mëter dedora, ulache l ne n’ie no massa vënt y no massa plueia. D’autonn pòssen pona tlupé ju i cosui de chili. N possa monce se fé n flaster cun chili per nflamazions dla lesures, destrazions dla muscules (Muskelverspannung) o autra ferides: n donca n suiaman te ega ciauda y fej ite tòc de n chili taià su. N mët pona l suiaman sun la luegia che fej mel. N sënt che l bruja mpue’, ma l varësc y l fej zirculé l sanch. Sce n sënt che l brujé fej massa mel, dassëssen tò ju l suiaman.

Cujiné cun chiliPer cujiné cun chili, dassëssen savëi che Capsaicin ne se desfej nia tl’ega. Sce la spëisa ie garateda massa sciorfa, ne dassëssen perchël nia bever ega, ajache chëla renforza la sustanzes sciorfes mé deplù. L ie perchël miec maië n valguna sciadons de iogurt o ciot.

Autora

Sofia Stuflesser
Culaboradeura

ie nasciuda ai 26.07.1994 a Persenon. Do la scola mesana àla fat l lyzeum de rujnedes a Bulsan. Tl mumënt studieiela storia, storia dl'ert y biologia tla Università de Dispruch. La à laurà doi d'insteies pra la Usc di Ladins y scrij for inò articuli per la lies, per la butëiga dl mond y de zënza vel’ manifestazions.