L inuem talian “anacardo” vën dala forma de chësta cuces che lecorda n cuer. L inuem nglëisc “cashew” o franzëus “cajou” vën da “acajù”, la parola indigena di Tupi, na etnia dl’Amazonia. Nce sce la planta crësc te paejes tropics ne adrovela nia truepa ega y la juda nsci pea a fé crëscer ite nëidies desbuschedes. I lëns da anacarc, i “cajueiros” viv da 50 a 60 ani y possa arjonjer n’autëza de 15 m. La cucia che nëus cunescion ie la mandula o l os dl anacard, l granel da maië.

La laurazion di anacarc ie longia y nia scëmpla, cun pruzesc che muessa unì fai a man. Daviadechël iel da ntënder che l priej ie plutosc aut.

Do che i anacarc ie unii tlupei, vëni destachei dal frut y cuec te uele (a 250° per 90 secunc). Nsci vëniel dijativà l uele da tuesse che ie tla stlofa. La cucia vën po tëuta ora, batan su l os dl anacard da tramedoi pertes cun n pitl martel. La cuces vën po pratedes te furnel a 250° y do trëi dis stlufedes dla pel setila che ie ntëurvia. Po vënieles mo n iede secëdes a surëdl.

I anacarc ie rics de séi minerei, coche l magnés, che ie mpurtant per renfurzé i osc y per l’atività di enzims te nosc corp. I cuntën nce fier, mpurtant per l’emoglobina tl sanch. Y inió ne n’ie la pert dl’aminoeje tryptophan tan auta sciche ti anacarc; l tryptophan vën adurvà per la produzion dla serotonina, l ormonn dla cuntentëza.

I anacarc che n giata da cumpré ne ie nia cruves, mé che l tratamënt cun tanf ne vën suënz nia dat sëura. Puecia jënt desmostra alergies contra i anacarc, n generel scialdi manco che pra d’autra sortes de cuces.

La GEPA, na urganisazion tudëscia de cumerz giust, mporta i anacarc d’agricultura biologica dala cooperativa d’ëiles “La Surenita” de Honduras y dal Burkina Faso. La produzion y la laurazion de chësta cuces ie n davani mpurtant per la families de paures.

Autora

Sofia Stuflesser
Culaboradeura

ie nasciuda ai 26.07.1994 a Persenon. Do la scola mesana àla fat l lyzeum de rujnedes a Bulsan. Tl mumënt studieiela storia, storia dl'ert y biologia tla Università de Dispruch. La à laurà doi d'insteies pra la Usc di Ladins y scrij for inò articuli per la lies, per la butëiga dl mond y de zënza vel’ manifestazions.

Foto: Moritz Moroder