„A viver te n ptil luech tla montes es suënz da crì ora danter doi troies: o che te adateies deplën ala vita dla chemunanza o che te vënies stlut ora y tomes tl sulentum. N cont de ntraunides che suzedova te nosc raion ne ei nia for scutà, ma cun i ani me ei mpue chità ju y prove ncuei de cialé sëura la ududes strëntes y naives de cërta persones ora. Ma l fej mel a udëi coche persones dëibles che ie respunsables per la cultura vën manipuledes y coche les manupulea pona nstësses inò d’autri.“ Nscila Tresele Palfrader ai 24.11.2010.

Per na lingia de pultrec de autores ladins per la Usc di Ladins che ove scrit dan 10 ani ti ovi damandà a Tresele Palfrader de se prejenté nstëssa ai letëures: „Ie son nasciuda a La Pli y da canche son marideda vivi a Curt. Nasciuda sons a Col sëura Curt. Ie é 5 fredesc y 5 surans. A scola sons jita a Burnech ulache é fat la matura tlassica. Mi uem ie paur y nëus on 5 mutons. Do che ove tenì scola tla mesana per n 20 ani alalongia, ei metù man a lauré deplën sun l luech da paur. Danterite sons mo stata per n 10 ani - dal 1995 nchina tl 2005 - te chemun de Mareo, coche sëula ëila. Una na cossa che me desturbova ntlëuta dassënn, fova propi la maniera de ti jì permez ai problems a n livel mpue massa de ciacula dijëssi y mpue massa puech scientifich, sce posse dì nscila.“ Metù man a scrì leteratura à Tresele Palfrader cun l grup de teater de La Pli fajan traduzions de pec de teater. Iló ala udù che l se lascia dì - y scrì - dut per ladin. A scrì deplù per ladin iela jita inant su per i ani ’80, canche la ova nsenià n ann o doi la materia ladin te scola.

pontins y parores
Tl 2012 ie pona unit ora si prim liber de poejies dal titul pontins y parores (gherd. antines y paroles) pra l’Union di Ladins Val Badia cun 108 poejies spartides ite te 5 capituli y 1/4 cun traduzions te d’autra rujenedes. I 5 capituli ie: mans; stëres; mituns; roa; contrada.

Stil y lingaz
Tres dut l liber petons for inò sun chël cër vester zarei te doi tòc te si dedite. L ie coche n cumbat danter l mond idilich te Mareo y l mond y la vita da uni di. Tres l cuntat cun la natura y l lëur da paur arjonj si rujenea n livel de uriginalità, senzierità y urità scialdi aut. Ma avisa tan vëira y tler liejen ora l druch dl scrì coche mesun per se n mucé dai mumënc riei dla vita a uni di. Tresele Palfrader ie lirica - na autora de poejies. Truepa poejies ie sënies fins che uel mustré su la condiziun dl’ana de n cër mumënt. L stil dla poejies ie enigmatich, stlut y simbolich. L’autora ie bona de purté ite tla leteratura ladina n stil nuef, caraterisà da na rujeneda scurteda che lascia mé pro l essenziel. La ti gëura ala leteratura ladina l troi a na lirica ladina moderna, sibe n cont de cuntenut coche nce dla maniera de scrì. N cont dla modernità dla poejies de Tresele Palfraders scrij Lois Craffonara tla paroles danora de pontins y parores (Palfrader 2012, 4): „[...]: nia danré encontunse poesies co ne lascia nia traodëi avisa so segnificat: les parores ô mostré y empònonia mostré, ô lascé tal turgher o ascognü dô n zandl, enjopé tal ćiarü o ćinamai stopé tal scür. Le scür, le turgher, le ćiarü è danter i prinzips estetics plu emportanć dla lirica moderna.“

Metafores / pilores
Tla lirica de Tresele Palfrader à la metafores - o pilores, coche dij i maroi - na gran mpurtanza. Tres n lessich scialdi laurà ora y defrënt - l mond da paur ti pieta al poet ladin n vocabuler dabestia rich - ie Tresele bona de costruì metafores - pilores - d’uni sort. La tol ca l lingaz cuncret da paur da uni di y ie bona dl auzé su a n livel astrat o spirituel, fajan deventé la poejies universeles, coche Carlo Suani ova bele tl 2012 auzà ora y descrit tan bel te n articul tla Usc di Ladins. Per ejëmpl la poejia Sön lîtra che ie na pilora tlera de n vester - o de na vita - de n IE che patësc y che ciumpëida anunji. (Mé publicheda te: Bernardi, Rut (2006): Tresele Palfrader. Per ladin se làscel dì dut! Te: Usc 28.10.2006, 7; y te: Bernardi, R.; Videsott, P. (2013): Geschichte der ladinischen Literatur. Bozen: University Press, pl. 931)

Sön lîtra

Danter lintrins delôć ca
de agn düć passês
variëii
m’arozi le pè vignitant
rumpi sot tal lignan malsogü,
mosöri distanzes co è stades
y chëres co bonamonter sarà...
Deperpo èl la lîtra co s’erj soracà


Auf der Leiter


Zwischen abgebrochenen Sprossen
all der vergangenen Jahre schreite ich,
verrenke mir ab und zu den Fuß,
breche im unsicheren Holz ein,
messe gewesene Entfernungen ab
und jene, die wahrscheinlich kommen werden...
Währenddessen kippt die Leiter
über mich herein.

N’autra bela pilora giatons tla poejia La ombria (Mé te: Bernardi, R.; Videsott, P. (2013): Geschichte der ladinischen Literatur. Bozen: University Press, pl. 932):

I à taiè demez
da mio jì ennant
l’ombria. [...]


Ich habe
aus meinem Weitergehen
den Schatten ausgeklammert. [...]

O nce canche si ciuìta à i edli ciolês y jora adamonz cuntra la piza dal dé. De net endere ciumpëdera te ombríes danter stëra y stëra. (Sun l cuiertl dovia dl liber pontins y parores) I ferssli dla poejies de Tresele ne à tan che mei na rima tlassica, ma les ie scrites te na metrica che bat terdeca, chël uel dì l ie na melodia ritmica laite che te mëina tres la poejia. Y danter la poejies de Tresele giatons nce juesc de paroles scialdi bën garatei.

La tematiches
Sun cie che la scrij, ti ovi n iede damandà? La scrij mpue de dl dut, me ovela dit. Ma l ie dantaldut doi fii cueceni che mëina tres si poejies: - chël ironich y - chël filosofich. Pië via peiela belau for da chël che ie ntëur ëila ite, da cie che la vëij, da cie che la aud, da cie che la tofa y da cie che la fej ntan la sajons. N luech da paur ie na luegia drët viva, ulache duta la mprescions fej fazion, sce n mët averda, auzela ora. Ma cie che dà tl uedl ie che a Tresele l ti sta a cuer l’ëila, si situazion, la ngiustizies contra ëiles y n.i., coche per ejëmpl tla poejies Omes dal monn, o la poejia te trëi rujenedes Danter ëres o la taialongia che conta de Mariana Marora y mo d’autres.

Prosa
Y prosa? Tresele à nce scrit de tel pitla stories y l ti savëssa drët bel scrì deplù de tel pitla stories - me ovela cuntà - , ma la poejia ie mefun chël che se lascia - te si ambient - scrì l plu debota, ajache i pensieres lirics possen se purté cun sé, coche nce la emozions y la maniera d’esprescion. De jené y de dezëmber dl 1988 ala publicà na storia curta tl’Alto Adige, ntlëuta mo sota l pseudonim r.s. = R. Sottrù, l inuem de si ava. Te tramedoi stories ie la tematica zentrela L SULENTUM de na persona n ueia de Nadel. Tresele Palfrader scrij tres inant. La poejies di ultimi ani à dantaldut da n fé cun l’atualità cuënta che arjonj bel plan nce si mond de marueia te Mareo. Nëus ti mbincion de cuer inant legrëza cun la leteratura y nes ncunferton sun la publicazion de chësta si poejies nueves.

Autora

Rut Bernardi
Culaboradeura

*1962, de Urtijëi te Gherdëina, viv a Tluses. Rujeneda dl’oma: ladin. Stude de romanistica a Dispruch. Ncëries de nseniamënt tla universiteies de Dispruch, Turic, Minca y Bulsan. Trasmiscions cultureles per la televijion y l radio dla RAI-Ladinia. Cursc de ladin y traduzions tl ladin y dal ladin.
2003 ann de stipendium a Viena. 2004 pest de sustëni „Walther von der Vogelweide“ da pert dl ... >>