Permò ti ultimi ani se àn lecurdà – o miec – àn scuviert la scritëura Veza Canetti, autora de romanns y de cunties te zaites austriaches y dl esil. Si produzion leterera toma dantaldut ti ani trënta y caranta, ani che ëila nstëssa ova su per i trënta-carant’ani. Che si lëur leterer ne ie mei unì recunesciù coche l'autora se l ëssa merità ie l destin de truep de bon scritëures che ne à nia abù cundizions sustenientes y fertunedes per la publicazion y la rezezion de si produzion leterera, ma l ie y fova dantaldut n destin tipich de truepa ëiles che scrijova. Veza Canetti ie nasciuda a Viena tl 1897 cun l inuem Venetiana Taubner-Calderon, muta de na oma sefardica y de n pere judier-ungaresc. La dassova vester de na belëza particulera, ma l ti manciova na pert d n brac. La ova spirt y talënt, savova de plu rujenedes, la laurova coche nsenianta de nglëisc y tradutëura, la fova na bona cunescënta dla leteratura y scrijova nstëssa. La fajova pert dl cërtl ntëur l jurnalist Karl Kraus, ma la ova nce cuntac cun espunënc dl austromarxism. Tl 1933 iel unit ora tla Wiener Arbeiterzeitung si cuntia "Der Kanal", na storia te trëi pertes. Plu tert scrijovela te zaites defrëntes sota pseudonims sciche Veronika Knecht, Martha o Martina Murner, Veza Magd. Dl 1934 àla maridà l scritëur Elias Canetti che la ova cunesciù canche la ova 27 ani. Per si lëures, semea, ne giatovela degun editëures. Si romann "Die Genießer" àla desdrù. Ma per desëines d'ani iela stata la cunseliera leterera de si uem. L ne ie nia tler tant che ël à sustenì la cariera leterera de si fëna. Waltraud Mitgutsch ie dla minonga che l ne l'ëssa nia drë sustenida. Defati, iela permò unida scuvierta do che germanisć ova ti ani 1980 abinà tlo y iló veluna de si publicazions. Veza Canetti ie morta n l ann 1963 a Londra, ulache la à vivù cun si uem dal 1938 do che i ova messù se n pië via dai nazisć. La ne à mei plu ulù jì de reviers a Viena ulache la ova fat sperienzes traumatiches do l'anescion dl'Austria al Reich Tudësch. Bonamënter se àla tëut la vita.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>