Tl Museum de Gherdëina iel unit a s’l dé la cunferënza cun Ingrid Runggaldier dal titul “Segonda de corda? L’arpizadëura ti prim films da mont” Storia

Chëst ann à l Museum de Gherdëina metù a jì na lingia de manifestazions n lecort de Luis Trenker 25 ani do si mort. Per stlù ju chësc proiet à Ingrid Runggaldier tenì la cunferënza dal titul “Segonda de corda? L’arpizadëura ti prim films da mont”. Ntan la sëira de relazion n vënderdi ai 2 de utober à la reladëura metù ala lum coche l’arpizadëures univa mustredes ti prim films da mont. Tres fotografies y tòc ora de films da mont à l publich pudù se fé n cheder dl’ëiles alpinistes ti films da ntlëuta.

Jì a crëp per ideal y no per sport
L’ëiles à dal scumenciamënt incà tëut ite na pert mpurtanta tla storia dl alpinism – n iede coche fians, surans o fenans di alpinisć, ma pona nce coche arpizadëures ndependëntes. Les ne jiva nia a crëp per fé sport, ma per n ideal, per finé via cun la maniera de pensé tradiziunela. Sambën pudova mé pueciscima ëiles se permëter y se nfidé a jì a crëp. Les messova nce vester scialdi stersces y ulentives a pië via y a no se n fé dainora sce la jënt les desbutova. I meric y suzesc dl’alpinistes ie n generel documentei scialdi de manco che no chëi de si colegs ëi. Mpo nes àles lascià truep documënc tla forma de diaresc, lecurdanzes, articuli y libri, ma nce fotografies y depënc che testemuniea si prejënza tl mond dl alpinism.

L’ëila tl film

Puec sà che l’arpizadëures à nce tëut ite na pert particulera te n medium de massa che fova nuef defin tl 20ejim secul: l film. Scebën che la alpinistes univa te truep films da mont mustredes coche la pert plu dëibla tla curdeda, unìvel te d’autri metù ala lum ëiles sportives y atletiches cun corps sani y stersc. Nce sce l ne fova belau deguna ëiles che laurova coche registes de films da mont, tulova l’ëiles for plu y plu ite pertes da prutagonistes de majera o mëndra mpurtanza ti prim films da mont. N valguni de chisc films ie nchin ncuei scialdi moderns sce no danora a si tëmp pervia che i ne sëurantol nia i clichés liei al’ëiles: si vester zities y dëibles, grames y mpue’ zonfes, ma nce superfizieles y suvënz mpue’ da totles.

L’ëila danora

I prims films da mont che ie revoluzioneres pervia di roduli dl’ëiles ie nasciui tla Weimarer Republik, plu avisa dal 1918 al 1933. Senificatif ie “Meyer aus Berlin“ dl 1919 de Ernst Lubitsch, n film che mostra su te na maniera da rì coche l’ëiles s’la fajova valëi y jiva danora, ntan che i ëi univa do. L’ëiles te si films ie suvënz carateres ora dla norma, ëiles modernes, da snait y nchinamei eroiches. Les ie bones de se delibré dala ciadëines y dala strentures dla cunvenzions sozieles zënza mëter n descuscion i valores tradiziunei y l orden dla strutures sozieles.

Leni Riefenstahl, l’ëila ideéla

N auter regist mpurtant ie stat Arnold Fanck. Te si films coche per ejëmpl te “Die weiße Hölle vom Piz Palü“ o “Der große Sprung” ie l’ëiles la protagonistes. Fanck tulova su si films tla natura, metan nce n pricul la atëures y i atëures. Chisc messova fé l film daujin a sfëntes de dlacieres y pra lavines. Truchi ne fòvel deguni. L valova la regules dla natura. Te chisc films fajova nce pea l’atëura Leni Riefenstahl, na piuniera dl alpinism feminil, te chëla che Fanck se ova nce namurà. Ëila à fat pea pra trueps de si films, nce se la se n à fat pea dladutes, n iede se àla monce dlacià la giames drët dassënn. Ëila fova deventeda l simbul dla forza dl’ëiles. Dantaldut tl tëmp dl nazism y fascism ova l’ëiles n rodul mpurtant tl film da mont. L alpinism univa ntlëuta paredlà cun l cumbatimënt. Se prué a arjonjer la piza, cumbatan cun la natura cruënta, fova sciche cubater cun l nemich tla front. Ti films da mont univa l’alpinistes tëutes ca coche ejëmpl per ti dé inant chësta ideologia a duta l’ëiles. Y la atëura Leni Riefenstahl fova l’ëila ideéla per reprejenté chësta maniera de pensé nazista. Ma Riefenstahl ne fova nia mé na bona alpinista y atëura, ma nce na regista, una dl’uniches, sce nia l’unica ntlëuta. Si film “Das blaue Licht“ dl 1932 mostra coche la protagonistes arjonj si fin y va nsci nce sëura i cunfins dla vita da uni di ora.

L’ëila ti films de Luis Trenker

Scebën che l’alpinistes feminiles univa te vel’ films di ani 20 bele mustreda coche ëiles stersces y da snait, àles te d’autri films nia n rodul tan de mpurtanza. Ti films de de Luis Trenker di ani 20 y 30 coche p.ej. “Der verlorene Sohn“ o “Liebesbriefe aus dem Engadin” ie l’ëiles che va a crëp mé secunderes. L se trata dantaldut de turistes che à l muet y l snait de se resië su per i crëps. Coche à spiegà la referënta Ingrid Runggaldier spidlea gran pert di veldi films la situazion da ntlëuta. Sce Luis Trenker tol ca turistes y nia ëiles de Gherdëina coche alpinistes pona nes spiega chësc la situazion storica da ntlëuta tla Dolomites.

L’ëiles tl film talian

Nce tla Talia univel fat films, ulache la alpinistes feminiles ova n rodul mpurtant. L film “Maratona Bianca” dl 1935 de Mario Craveri per ejëmpl conta de n’ëila che se ova metù tl cë de fé pea pra na garejeda, pra chëla che l pudova perdrët mé fé pea i ëi. L film “Cuori nella Tormenta“ dl 1940 de Carlo Campogalliani conta de na pilota che ie tumeda ju amesa la Dolomites y vën pona salveda da n ël che se namureda de ëila. Cun truepa fotografies nteressantes y tòc ora de films ie Ingrid Runggaldier stata bona de mëter ala lum la maniera de coche l’arpizadëures univa reprejentedes ti prim films da mont. Per si tueda se à nuzà de funtanes y materiai de biblioteches y archifs defrënc, p. ej. dla Biblioteca della montagna dla SAT de Trënt, dla Biblioteca y dl Museo Nazionale dl CAI de Torino y dla Bibliothek des Deutschen Alpenvereins de München. Na lingia de films ti ie nce unida metuda a despusizion da David Chapman de Seattle tl’America, gran espert de film y de storia dl corp.

L’ëila tl film coche spiedl dla realtà

Te si presentazion à Ingrid Runggaldier lascià udëi na lingia de fotografies y tòc ora di films tratei per mustré coche l’ëiles vën reprejentedes te chisc films y ce sort de model feminil y messaja che les dassova prejenté. Per finé via à Runggaldier cunstatà che la minonga de Krakauer ova di vel mo for: L’ëiles ie for unides mustredes dal tëmp storich te chël che n film ie unit fat. La à nce respundù a dumandes coche: Se à pa mudà la maniera de prejenté l’ëiles tl film da mont y tl film n generel? Aldò de statistiches atueles ie nce ncueicundì mé ntëur l 20% di regisć ëiles y – cossa nteressanta – mé ntëur l 15% di prutagunisć di films ie ëiles. Chësc desmostra che l ne s’à nia mudà gran scialdi.