Ie me nmagine Sara Welponer ntan nosta ciaculeda coche la sta senteda te si cuatier dai truep chedri y telefonea cun mé. Dedora sun piguel, ntëur la ciajota di uciei, me contela, julandrea uciei, che la usservea gën y suvënz, canche la po, tan gën che ultimamënter àla nce mparà a i deferenzië: i pëcarei dala mosules fosces, i sboc dala mosules brumes – chisc pitli tieres, che la udova dant for ntëur sé, ma a chëi che la ne ti dajova nia gran arta. Veramënter udui i àla permò da canche la à la ciajota di uciei sun piguel che i fej unì adalerch.

Canche la damande de si raport danter tier y persona te si chedri me respuendela cun dezijion: “Chësc raport vëiji coche n raport te chël che l ne ie tan che deguna gerarchia. Te mi lëures cëli de deslië la duminanza dla spezia di “umans”. I tieres vel avisa tant che la persones, i umans, i ie y viv unfat tan che i umans. L medemo possen nce dì di sasc y dla plantes. N po belau dì che ie feje pultrec de sasc y de plantes. Oradechël cëli che la persones che vën dant te mi chedri feje pert de tramedoi i gëndri, chël uel dì che ie dessënie sibe ëiles che ëi. Ie ne ulësse a deguna moda me spezialisé, pervia de mi gënder, sun ëiles y depënjer mé ëiles, propi ajache ulësse ressolver chësta gerarchies. Gerarchies danter la persona y l tier, gerarchies danter tier y vegetazion y gerarchies danter i gëndri o sésc. Cumbinan duc chisc livei proi a ti dé l medemo valor.”

Davia che sé che Sara Welponer à nce laurà coche ilustradeura de libri per mutons, me damandi sce la uel cun si lëures nce cunté stories. Ie pa i tieres che la depënj nce ciariei de na sort de umanità o resti pa defin tieres? Ài pa capaziteies raziuneles che ie perdrët mé tipiches dla persones o se scuend pa te d’ëi na sort de simbulism? “No”, dij l’artista, “ie ne ue cun mi chedri perdrët nia cunté na storia. Ma mpò à sambën uniun de mi chedri na storia. Duta mi figures à si pruvenienza te pruzesc de pensier o te sëmies. Davia che l’antropologia me à for faszinà y ajache me nteressei ativamënter de etnologia iel te mi operes nce truep referimënc al folclor. La fiabes à te chësc cuntest per ejëmpl na cërta mpurtanza. Tieres, che vën dant te nosta fiabes a na maniera datrai tan puech spetaculera y sciche sce i fossa de mpurtanza segondera, ie perdrët purtadëures de n senificat sciamanich, belau magich.”

Ti cialan ai chedri de Sara Welponer se rënden cont de si forza simbolica. Tl particuler te si opera Nachtgarten (Verzon de nuet) sauta chësc simbulism tl uedl. N vëij doi figures, na figura maschila y na figura feminila che semea se cunfonder cun l sofonz de sasc y plantes a na maniera che l sofonz ne resta nia sofonz, ma l devënta na pert ecuivalënta a dut l rest. Cie che n vëij povester per prim ie la gran bocia da dënz davierta tl vënter dl’ëila. Te n segondo mumënt vëijen n rehl menud, belau fragil, che vën ora dala figura maschila. Da ëila sensibla ala tematiches de gënder pënsi sambën debota: ie pa chësc n cajo? Fragilità pasturënta tl ël y forza raunienta tl’ëila? Sara Welponer lessù: “Chësta nterpretazion ie drëta. Ma ie ne rate danz a degun partì che l’ëiles sibe miëures o plu stersces di ëi. Y chësc mieni avisa nsci nce tl cuntrer. Per mé vàla dantaldut, y chësc ie for stat nsci, de vestri ndividuei. Dut ie prim de dut n ndividum, unfat sce ël o ëila. Sambën iel defrënzies che ie suvënz de urigin soziela, ma nia tl’essënza. Te nosta essënza sons duc unfat. La pusizion dl ël te Nachtgarten ie bën tipicamënter maschila – l sta su rëit y segur – ma l ie fat de elemënc meteorologics, ariëusc y lesieres y i rehli che spazirea te d’ël dassëssa nce reprejenté na cërta fragiltà. La figura dl’ëila nes semea, dlongia chëla dl ël, dl prim feminila – cun ciavei lonc y n purtamënt graziëus – ma te d’ëila iel elemënc plu dures, agressifs, che vën purtei a esprescion da una pert dala musa de lores tl vënter y dal’autra dai cristai taiënc te dut si l corp. Nsci ulovi reprejenté chësta ecuivalënza, chësc balanz.”

I lëures de Sara Welponer me toca dassënn. I me plej ora de mesura nce sce me rënde cont che l “plajëi” ie, dantaldut tl’ert na categoria scialdi sogetiva. Povester i sënti daujin ajache, coche l’artista, me lieia nce a mi n cër liam al mond di tieres y dla natura n generel. Ëila ie chersciuda su cun tieres, me contela, cun giac, cians y lievri. Povester i dessëniela perchël, sciche nce la plantes y d’autr motifs naturei cun na preferënza particulera. Ambienc y cuntredes urbanes cun frabiches y stredes reprejenteiela manco suvënz. Sun mi dumanda ciuldì che chësc ie nsci me respuendela che n ne dessënia o depënj pu zeche nia mé ajache l te “plej” esteticamënter. L plajëi se cumporta for nce da na sort particulera de atenzion y sensibltà. La ie dla minonga che n depënj plutosc nce cie che te sta a cuer, chël, a chël che n crëia y che n ulëssa a vel’ maniera mantenì, defënder, chël, tres chël che n uel dé forza y da chël che la forza te vën inò de reviers. Y te chësc pruzes – tl cuncret dl dessëni y a livel mental dl’atenzion – devënta chësta cosses plu reales y plu prejëntes, les vën articuledes tla vita persunela y te chëla culetiva.

Ma te dut chësc descurs ne ie Sara Welponer defin nia misantropa o nchinamei dalonc dala realtà dl mond. Scebën che la ne reprejentea nia suvënz la realtà urbana, te chëla che tan che duc nëusc vivon de n cër viers, crëia ëila mpò na realtà – na realtà, sce n uel dì nsci, auternativa. “Ie dessënie y depënje dantaldut mi dejideres. Mi chedri ie tl bon y tl stlet – datrai iesi mpue nchersceui – for mi dejideres. I ne ie mei afermazions, datrai iesi povester mprescions, ma dantaldut iesi mi nmaginazions, prim de dut l bujën de me dé ju cun la natura, i tieres, l ambient per ti dé nsci n valor.” Chësc taca nce adum cun l festide per si mantenimënt y cun l cunzet de defendura.

Per l’artista Sara Welponer ne vala nia de provoché. La provocazion tres l’ert ne ie nia si ntenzion. “Cie ie pa perdrët provocazion? Sce zachei pëta n cich per cin secunc y do n’ëura ie dut inò desmincià? Ie ne sé nia. Ons’a de bujën de provocazion tl’ert? Povester. Cie che usservei ie mefun che l se porta pro n juech nia propi giust danter l usservadëur dl’opera d’ert y l artist. L ie belau nsci sciche sce l fossa nce la funzion soziela dl artist de vester nce provocadëur. Ma iust ajache chësta funzion ti vën pacereda su ne la uei nia. N manacia de deventé n casperle y fej avisa chël che la jënt se aspieta da té. No, ie ne pënse mei a provoché. Sce l se porta pro, pona iel bon o povester ënghe nia, chël ie per mé propi segonder. Dan 100, mo dan 50 ani fova la provocazions – per cie che reverda l’ert – de bujën per bater ju la cunvenzions, per purté a esprescion dissens y nce per denunzië. Ma ntant à na realtà nvasiva, agressiva, ëuta de viers dl ntratenimënt y mueta dai media metù n descuscion la maniera de lauré y datrai nce l cliché dla funzion dl artist. Dlonch y tresora sons cunfrontei cun tragedies y ngiustizies y ie ne posse nia me nmaginé che l ie mo zachei che muessa mo unì descedà iust te n self de mostra. Per artisć provocadëures iel al didancuei rie arjonjer zeche de plu che mpue de fuera y l se fé sies cërta tematiches. Te na tel cumpetizion ne uei ie nia me lascé ite.

Avisa tan mujela coche me é nmaginà Sara Welponer, avisa nsci semeiela vester ntan nosta cunversazion. La ne ie, sciche si ert, mei svaienta, mei adaut. Y mpò iela te si prezijion y determinazion scialdi espressiva y sterscia. Ie é la mprescion che la sà cie che la uel, cie che la se mbincia.


Sara Welponer à frecuentà la Scola d’Ert a Urtijëi, ntlëuta la sezion “depënjer decuratif” y do la maduranza àla fat la scola trienela “Scuola del Fumetto” a Milan”, ulache la à mparà dlongia l “comic” nce “ilustrazion” y “tecnica d’aminazion”.
Do l stude àla laurà sciche ilustradëura y chël plu che auter per museums archeologics tla Talia y ti Paejes Tudësc, ma nce per publicazions – revistes, libri didatics y auter. Danter l 2011 y l 2013 y l ultim àla nce scrit nstëssa. Dal 2012 lëurela dantaldut sun i proiec de ëila nstëssa.

Ultimamënter à Sara Welponer laurà sun na lingia de chedri a uele che la à metù ora deberieda cun si partner, l fotograf y artist de media Andreas Linder, tla mostra “Morphogenesis” a Fië tenida dai 5 ai 19 d’agost dl 2017. La parola “morfogenesa” vën dal grech y uel dì “l deventé dla forma”. uel dì “scumenciamënt dla forma”. L ie n cunzet che vën dal raion dla scienzes natureles y che trata la cuestion de coche organisms se svilupea y se trasfurmea te na forma fineda. Cie che nteressea i doi artisc ie l prinzip mudelënt, chël che dà la forma, y n generel l pruzes dl deventé, che ne ie ie nia for tan diret y ndrët coche n pudëssa miné.


Autora

Alma Moroder
Culaboradeura

L’amanta dla natura che à gën la mujiga ie chersciuda su danter Bulsan y Urtijëi y à permò mparà ntan si stude tla zità scialdi da plan de Berlin a prijé si ncësa da pieres. Tl stude de economia se sëntela umanisticamënter tla miseria y perchël frecuenteiela dlongia i cursc de ragioneria gën nce lezions sun Thomas Mann y la North American Short Story. Ultimamënter l’à si amor per ... >>

Fotografies y detai de fotografies de chedri de Sara Welponer