Mili Schmalzl ie nasciuda ai 13 de nuvëmber dl 1912. Si pere fova l ferleigher Josef Schmalzl, si oma Maria Stuflesser de Petlin.

Canche la fova ora de scola ëssela gën ulù mparé a depënjer, ma chëla ne fova ntlëuta nia na streda preududa per na muta. Defati, canche la ova purvà a se scrì ite tla scola d’ert, se ova debota l di do l pluan presentà da ëila a cësa ti cumetan a si genitores de no la lascé jì. L’auternatives per Mili fova deventé cuega o sarturëssa. De chisc doi mei àla cris ora cun puech entujiasm l segondo che ti savova chël manco burt. Purempò ne curespundova l lëur de sarturëssa nia l sie. Ala fin di ani da lernera ëssela dassù cujì, coche lëur de cuntlujion, n valguna ciamëijes per si pere. Y bele mpont les àla bonamënter per na sort de desperazion aposta taiedes pro dut fauz. L’oma fova resteda zënza paroles dala sperduda. Si pere l’ova capida y l’à pona lasceda jì a mparé a depënjer dal moler y nduradëur cunesciù Christian Delago, ulache la à mparà scialdi bën la fundamëntes dl ert dla pitura. Plu tert àla nce pudù jì a Milan tla scola d’ert Beato Angelico che dajova na furmazion per artisć y artejans che laurova tl ciamp dl’ert sacrela. Danter si prufessëures fovel nce Giuseppe Polvara. Dal 1933 al 1940 àla laurà coche molera de figures zipledes te si berstot tl Ladinia. La tulova pert regulermënter ai cursc de dessenië y depënjer tla scola d’ert y purvova nstëssa ora manieres nueves de lauré depenjan cuntredes, trochtes y motifs da paur te n stil che fova bele scialdi persunel.

Dal 1941 al 1943 àla pudù frecuenté l’Academia dl’ertes figuratives a Stuttgart, ulache l nseniova maestri y studënc dla scola dl Bauhaus de Dessau che fova unida stluta. Ma do che la fova unida inò a cësa per se davanië zeche (tlupé mëiles a Andrian) ne fovela nia plu jita ora a finé la scola pervia dla situazion tribla ti Paejes Tudësc. Tl 1943 à Mili Schmalzl pona scumencià a nsenië tla Scola d’Ert a Urtijëi y per n valgun ani nce dessëni tla scola elementera.

Ti ani do la viera àla partezipà ala vita artistica y artejanela de Gherdëina. La fova danter chëi che à sëurantëut l “Ausstellungsverein” y à tëut pert al svilup dla Lia Mostra d’Ert. Oradechël fovela nce cumëmbra fundadëura dla grupa Ruscel, lia te chëla che la fajova pert coche sëula molera.

Mili Schmalzl fova lieda dassënn al artejanat artistich, che ëila cialova de renuvé y de giaurì purvan ora tecniches, stii y materiai nueves. Per chësc fin ala crià truep modiei per figures d’uni sort, nce tl ciamp dla chiena, y po modiei per mustri de stofs per tuaies y cultrines, zandli y draps per muredes. Si pitures sun taies de lën ie for inò unides cupiedes tres i ani y si gran lëures per istituzions publiches, hotiei y selfs per lies ie ncuei mo da udëi.

Mili Schmalzl se à nchin ala fin for nteressà dla curëntes nueves dl’ert tulan perchël nce pert a cursc dloncora tl’Europa. La ova na gran pascion per la tecnica batik, na tecnica cun l’adurvanza de cëira lutra che vën dal’Indonesia y che la ova cunesciù n ucajion de n viac ti Paejes Basc. La tecniches nueves che la mparova pra i cursc d’ajurnamënt defrënc y che la purvova ora te si berstot dajovela inant a si sculeies sperimentan cun ëi y i lascian che i svilupëie dainora si nterpretazions persuneles.

Autora

Ingrid Runggaldier
Redadeura

Son de Urtijëi, é studià anglistica/americanistica y germanistica a Dispruch, de prufescion sons tradutëura (dantaldut tl ladin) y lëure tl Ufize Cuestions Linguistiches dla Provinzia autonoma de Bulsan. Ie me nteressei de cultura n generel, plu avisa de rujenedes, de leteratura, de “mendranzes” d’uni sort – da chëles linguistiches a chëles sozieles, religëuses y de pensier. Ti ultimi ... >>