Ala fin di ani ‘60 iesen tl’ert ruvei a n pont ulache feter duc i materiai y mesums d’esprescion fova unic purvei ora. Puech dant ova l’ert conzetuela arjont si gran suzes, valutan plu l pensier artistich che no l pez d’ert. Iust perchël se à svilupà la performance che fova te chël mumënt la maniera per pudëi desmustré y purté dant chisc pensieres. La performance ie rota ora da n bujën de crì stredes nueves. Riesc ie chësta forma d’ert stata bona de fé valëi si ideies y si provocazions. Purtan dant azions diretamënter al publich òven arjont l cuntat plu diret per pudëi dì ciche n sënt. L publich vën te chël mumënt nce plu trat ite a pensé do y se fé si nmaginazions. Davia che i artisć dla performance se ova suvënz lascià purté dala spontanietà y mprovisazions, devënta na tel reprejentazion mo plu curiëusa y emotiva. L scumenciamënt dla performance ie perdrët bele da crì ti primes ani dl 900. Bele i futurisć y i constructivisć rusc metova a jì sëires de prejentazions y azions culetives. Ma plu tler vën chësta maniera d’ert ora tl ann ‘16 cun la grupa Dada. Cun furnimënc particuleres unìvel fat spetaculi studiei danora o nce mprovisei. Chësta forma d’ert se à trat inant pra i surealisć nchin a l ann ‘32 cun la scola tudëscia dl Bauhaus.

Gran inuvazion dal’America

Plu tert tol i artisć tl‘America inò su la forma espresciva dla performance. Tlo iel dantaldut l artist John Cage y l balarin Merce Cunningham che se à fat audì. Cage prejënta mujiga mpruviseda cun na strutura ritmica. Ajache la ne vën nia scrita su se mudela for inò. Per ël ne dassësa l’ert nia vester vel‘ d‘auter che la vita, che pieta ngrum de puscibliteies y variazions. Ajache l’ert se lasciova purté dal mumënt, iel unì su la definizion “happening“. Truep artisć di stii plu desferënc se ova śën ala fin di ani ‘60 dat ju cun la performance. Nsci udons Rauschenberg y Dine dl New Dada, Oldenburg dla Pop Art y Morris dla Minimalart, che porta dant “happenings“ ulache nce la jënt vën trata ite pea. L artist che studiova ora plu avisa danora si performance fova Alan Kaprow.

N’autra forma de performance

Na maniera nia scialdi desferënta dal “happening“ ie l “fluxus“ che nasc feter tl medemo tëmp cun a cë l artist dla Lituania George Maciunas. Coche dij bele la parola fluxus reprejënta chësc muvimënt ideies che vën y se svilupea cun lidëza. L ie na maniera nia tlera y defineda, ma la lascia viver l’ert plu sota. La sëires de performance dl fluxus univa tenides tl prim tla cësa de Yoko Ono a New Jork. Les fova basedes sun la filosofia de Cage, che dijova che n possa tò dut a fé mujiga. Nsci coche nce Duchamp ova dit che dut ie ert. La performance ulova dé a uniun la puscibilità de giaurì si ana y de pudëi udëi tl sot de si esistenza. L ie n mesum dldut nuef de sentì y udëi l’ert. Chësta nueva puscibilità d’ert à rot la sëides che spartiva l’ert auta dal’ert populera. Ai artisć dl happening y fluxus ti savovel de mpurtanza a ruvé n cuntat diret cun la jënt y pudëi se baraté ora emozions. Propi nce per prutesta al marcià dl’ert ne unìvel nia fat opres d’ert da vënder. Per Joseph Beuys, che ie stat un di majeri artisć dl fluxus, ie la performance n muvimënt che va dal idealism, al naturalism nchin via al mpëni soziel.

Presënzes feminiles

Danter duc chisc artisć dla performance di ani ‘60 ie Yoko Ono l’unica ëila. La cinëija Yoko Ono ova na maniera defin persunela de purté dant. Tl 1965 òvela fat la performance “Cut Piece“, ulache la se ova taià ju n tòch de guant al iede nchina che la fova belau desnuda. Cun chësc vëijen che si azion ulova vester plu mediteda, jan a crì l chiet te sé. Per ëila ie l’ert n viac tres stadi esistenziei desferënc che te porta demez dal tëmp y dal mont, arjunjan comunicazions devines. Messon jì ai ani ‘70 per udëi plu dassën la presënza feminila tl mont dl’ert. Defati òven bele cun la Body Art trat ite l’ëiles nia me coche artistes ma nce a vester na pert dl‘opra. Tant che les fova l strumënt per fé la performance. Nsci à me per dì l artist franzëus Yves Kline depënt corps de ëiles cun culëur brum y daldò messòveles se muever sun papier. A chëla maniera univa l’ëila adurveda sciche material o mesum per crië l’ert. N‘autra azion de chësta sort ie chëla dl artist talian Piero Manzoni che firmova la modeles, les detlaran nsci operes d’ert coche scultures vives.

Pont de ududa dl‘ëiles

Cun l unì su dla performance feminila se à giaurì tematiches plu persuneles. I argumënc tëuc ca ie i raporc nterpersunei, che reverda dantaldut chëi sessuei y de familia. Suvënz adurvova l‘ëila artista si corp nstës per fé la performance, nce cun suferënzes persuneles. La franzëusa Gina Pane (1939-1990) ulova dé da ntënder al publich che si corp ie l material per si ert. A chëla maniera se fajòvela d‘ uni sort de ferides ala pel. Chësta azions fajova referimënt ala vita dl‘ëila, dala verginità y erotism ala maternità. N cërtl cun chël che se stluj ite gran emozions menteles. Cun l argumënt dl identità feminila se à nce dat ju la cubana Ana Mendieta (1948-1985). Ma per ëila ie l cërtl plu grant, che va dal nascer ala sessualità nchin ala mort. Mendieta ova dit che tres l’ert vala a crì si ravises latines-americanes, che se basa sun la crëta te na energia universela. Chësta energia va tres uni cossa y vita y sta tl inconscio de nosc pensé. Te na si performance “Death of Chicken“ fòvela desnuda cun na gialina tla mans. Do n struf òvela stlut i uedli y ova mazà l tier. Cun l sanch su per si corp fòvela ruveda n relazion direta cun l tier sacrificà.


Autora

Valentine Kostner
culaboradeura

ie nasciuda ai 27.11.1966 a Urtijëi. La ie jita trëi ani ala scola d'ert y à po scumencià a depënjer per fé pona l ejam da mostra. Valentine Kostner ie marideda y à cater mutans. La ie apasciuneda d'ert da pitla insù y perchël se dala ju a purté inant na pitla galaria d'ert.