N spirit nuef y revoluzioner fej da fundamënta al’ert dl 900. Festejon chëst ann i 100 ani dla grupa Dada y dl futurism rus.

Na cultura straudinera a pudù flurì te n tëmp tan turbulënt y desdruent sciche l tëmp ntan la prima viera. L fova la gran ueia de mudamënt che à ciarià i artisć sun si streda. Cun gran energia inuvativa ai trat ora de coa muvimënc senificatifs per l svilup dl’ert dl 900. Danter i zëntri de spirt revoluzioner fovel dantaldut la Svizra y la Ruscia. Da tlo ora iel unit su n vënt nuef de livel artistich aut che à lascià n sëni storich al mond dl’ert. Coche funtana de na filosofia y ududa nueva dl’ert possa unì cunscidrà l muvimënt Dada. Propi chëst ann festejons i 100 ani de si fundazion. L fova l ann ‘16 de fauré che a Zürich tl cabaret Voltaire se ova metù adum artisć che ulova purté inant velch de nuef. Dala gran ueia y vitalità se àl svilupà n muvimënt particuler. Chësc ie n mumënt dla storia dl’ert che resterà de gran mpurtanza per l tëmp che vën do. I artisć fova n pert artisć mucei da dlonch caprò, per s’la scapulé dala prima viera. Nsci mé per dì l scritëur dla Romania Tristan Tzara, l scritëur tudësch Hugo Ball, la ciantarina tudëscia Emmy Hennings o l moler dl Elsass Hans Arp. Nfati artisć de uni sort, danter mujiga, ert y teater.

La mutivazion prinzipela dla grupa fova chëla de prutesté contra la viera. Tlo tla Svizra neutrela pudova ëi fé si mostres y reprejentazions teatreles zënza unì desturbei. Ntan chësta azions univel purtà dant plu formes d’ert te n iede, tla maniera plu liedia y spontana. Ma l fin fova de purté na moral de vita defin nueva che dà pëis ai valores soziei y culturei. Scebën che la reprejentazions ova n carater ironich o belau assurd, fova i pensieres bëndebò soc y taienc.

Danter i fundadëures fovel ënghe vel’ una o autra ëila, perchël jons a ti cialé al cuntribut che les à dat. Una dla primes che fova leprò fova Emmy Hennings (1885-1948), che se à dat ju dantaldut cun la pert teatrela. Da jëuna àla vivù na vita bëndebò melsegura y cunfusa. La à cialà de s’la tré inant ciantan d’uni sort de mujiga, danter opra y mujiga populera. Danterite àla nce fat l’atëura, for jan da na zità al’autra, ruvan nchinamei a Mosca. Do se avëi fat pea dladutes ala ancuntà Hugo Ball a Minca. Cun ël iela po’ muceda tla Svizra. Nce tlo fovel rie s’la tré inant, ma tres si gran ardimënt à i doi judà pea a fé nascer chësta grupa d’ert dadaista. Emmy, che fova n’ëila tan mutiveda y ulentiva, à sapù da se dé ora te plu manieres, da cabaretista a scritëura.

N’autra ëila dla grupa Dada dla Svizra fova Sophie Taeuber (1846-1930). Si furmazion fova plutosc per i lëures sun draps. Te chësc ciamp àla nce nsenià tla Scola d’Ert de Zürich. Chëscta esperienza cun i cuntrasć de culëur, ti à ugà daldò tla pitura. Te si lëures àla cris la belëza dla formes tleres y l lunà ora n sentimënt fin per i culëures. La ie stata na pioniera per avëi purtà l’ert construtiva y cuncreta tla Svizra. Feter sciche l stil astrat dl costrutivism de Zürich se svilupea nce l muviment “De Stijl” ti Paejes Basc cun Piet Mondrian y l construtivism y suprematism tla Ruscia cun Kazimir Malevich. Tl 1922 ova Sophie Taeuber maridà l artist cunesciù Hans Arp. Deberieda ài purtà inant na forma d’ert bëndebo nëta y lineèra. Hans Arp ova nstës dit n iede che l ie propi stat si fëna Sophie à l nfluenzé te si ert, cun chëla che l ie daldò pona unì cunesciù. Tres ëila ovel mparà a udëi y lauré te na maniera plu tlera. L fin fova de crì n balanz tl lëur. Cun l pere Arp vëijen ce capazità che na tel union possa tré ora canche n se mutivea un cun l auter cun respet.

Ma la storia dl’ert nes mostra bën ënghe cumbatënc sëui che va si streda cun artenienza. Tlo ulëssi fé n ejëmpl bëndebo senificatif per l’ert dadaista. Chël fossa l’artista tudëscia Hannah Höch (1889-1978), che fova zënzauter na persunalità bëndebò particulera. Hannah fossa gën jita al’academia, ma chël fova mo ntlëuta pruibì per l’ëiles. Ma chël ne l’à pa nia tenida su a jì si streda y s’la fé valëi tl ciamp dl’ert. Nsci iela deventeda n’artista de referimënt per l Dadaism de Berlin. Cun ironia sutila criticovela la republica de Weimar. Mé che chësc la à purteda a na pruibizion de lëur da pert di nazisć. Purempò restela na persona de ejëmpl per l Dadaism.

La maniera de pensé y lauré Dada fova tan autramënter y inuvativa che la ne se à nia mé fermà tla Svizra. Coche on udù a Berlin cun Hannah Höch fòvel mo d’autri reprejentanc Dada, te d’autra ziteies franzëuses y tudësces. Ma povester plu sinificatif y de mpurtanza ie stat l muvimënt Dada a New York. Chësc spirt ie unì purtà tl’America da artrisć europeics che fova mucei dala prima viera. De gran mpurtanza ie tlo n iede dantaldut i artisć franzëusc Marcel Duchamp y Francis Picabia cun l american Man Ray. Che la filosofia Dada ie stata fundamentela desmostra l svilup dl 900. For inò vën l’ert nfluenzeda da chësc muvimënt infurmel. Ma ciche conta l plu ie l pensier antiartistich che va contra la tendënzes dl marcià. L ne se trata nia de ti jì do ai valores o ideai dl’ert. Te na tel lidëza se lieia la vita y ert for deplù. Nia plu l cheder ie l’opra, ma la natura devënta l’opera. Cosses che cunescion dala vita vën fulestiredes da si vester giapan dut n auter senificat. Cun rafinatëza vëniel metù adum doi monc, chël reél y chël dla fantajia.

Danter i muvimënc plu cunesciui ispirei al Dada, ie l Fluxus. L nasc ti ani 1960 ora i tudësc cun i artisć Joseph Beuys y George Maciunas. Al didancuei ons ënghe na tendënza che va de chësc viers, che fossa la Transart. Nce tlo vel chël de tré ite plu la formes d’ert te una na azion artistica.

L mudamënt che Dada à purta al’ert europeica à tla Ruscia purtà l suprematism y l construtivism. Sota chisc muvimënc ntendun n’ert zënza degun referimënt a cosses reeles, ma mé fata da formes d’imaginazion. L ie perchël n ert bendebò astrata y perchël iela ënghe stata bendebò revoluzionera per la situazion cunservativa russa da ntlëuta. Sambën fova cërta tendënzes ruvedes dal’Europa sciche l cubism franzëus y l futurism talian. Perchël vën l prim tëmp dl’avanguardia russa da ntlëuta nce tlameda Cubofuturism. Sambën ova na pert di artisć rusc mparà te chisc paejes y n pert se sparpaniova ora la tendënzes nueves da dant a prima. Ma la carateristica dl’avanguardia russa resta chëla di culëures plu stersc y tleres. N plu baden dassënn ala cumposizion y ala dinamica dla formes. Per chisc artisć fova l depënjer plu n fat emotif, ulache l conta na gran sensibilità tl savëi da balanzé ora i plëns y i uec. De chësc viers ie la desferenzia dai futurisć talians granda, ajache per ëi fova l muvimënt y la forza l pont de majera mpurtanza. Chësta avanguardia russa se à svilupà danter Mosca y Petersburg. Tres la pitura y la scultura ulova i artisć mustré su i problems dla sozieta russa. Dal 1910 insù, iel propi stat na esplojion artistica, ciarieda d’inuvazion. Mo mei dant, ne àn rot tan radicalmënter cun la tradizion academica y cun la minonga generela dla jënt, sciche śën.

Autora

Valentine Kostner
culaboradeura

ie nasciuda ai 27.11.1966 a Urtijëi. La ie jita trëi ani ala scola d'ert y à po scumencià a depënjer per fé pona l ejam da mostra. Valentine Kostner ie marideda y à cater mutans. La ie apasciuneda d'ert da pitla insù y perchël se dala ju a purté inant na pitla galaria d'ert.